Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 873 din 10 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 1 august 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Astra" - S.A. din Piteşti în Dosarul nr. 936/46/2007 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 928D/2008 şi nr. 937D/2008 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Astra" -S.A. din Piteşti în dosarele nr. 939/46/2007 şi nr. 938/46/2007 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 902D/2008, nr. 928D/2008 şi nr. 937D/2008 este similar, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, deliberând, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 928D/2008 şi nr. 937D/2008 la dosarul nr. 902D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, considerând cã textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 14 decembrie 2008, pronunţate în dosarele nr. 936/46/2007, nr. 939/46/2007 şi nr. 938/46/2007, Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerţului. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Astra" - S.A. din Piteşti cu prilejul soluţionãrii recursurilor formulate împotriva încheierilor nr. 8.922 din 29 octombrie 2007, nr. 8.920 din 29 octombrie 2007 şi nr. 8.919 din 29 octombrie 2007, pronunţate de judecãtorul delegat la Oficiul Comerţului de pe lângã Tribunalul Argeş.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat este discriminatoriu, întrucât supune încheierile judecãtorului delegat pentru efectuarea înmatriculãrii comercianţilor sau a unor înregistrãri în registrul comerţului doar cãii de atac a recursului, în timp ce hotãrârile judecãtoreşti irevocabile, în baza cãrora, de asemenea, se pot face înregistrãri în registrul comerţului, potrivit textului de lege criticat, au fost supuse apelului, recursului şi celorlalte cãi extrordinare de atac. În acest sens, invocã şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a stabilit cã "faptul unui stat de a instaura jurisdicţii ale cãror decizii sunt susceptibile de apel şi altele ale cãror decizii nu pot face decât obiectul unui recurs creeazã o discriminare." În continuare, aratã cã prevederea doar a cãii de atac a recursului poate duce la interpretarea cã sunt excluse cãile extraordinare de atac. În sfârşit, aratã şi faptul cã excluderea apelului ca o cale de atac distinctã contravine Constituţiei, întrucât judecãtorul delegat acţioneazã şi se pronunţã în cadrul unor proceduri necontencioase, iar activitatea sa nu este cea a unui "tribunal" în sensul Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Aşa fiind, se încalcã dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apãrare.
Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã stabilirea unor cãi de atac diferite în privinţa unor acţiuni în justiţie diferite nu încalcã în vreun fel dreptul de acces la justiţie şi nu produce discriminãri între justiţiabili. Astfel, stabilirea cãii de atac este apreciatã de legiuitor în funcţie de natura complexã şi de caracterul urgent al unui litigiu. De asemenea, aratã cã dreptul la un proces echitabil nu constã în egalizarea gradelor de jurisdicţie pentru toate litigiile, indiferent de natura lor.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 este constituţional. Astfel, aratã cã acest text de lege instituie reguli procedurale care se aplicã în mod egal tuturor persoanelor prevãzute de ipoteza normei, fãrã discriminãri pe criterii arbitrare. De asemenea, faptul cã încheierile judecãtorului delegat sunt supuse numai recursului nu înlãturã posibilitatea pãrţilor interesate de a se adresa justiţiei, de a beneficia de un proces echitabil şi de dreptul la apãrare. În legãturã cu aceasta, aratã cã legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, ca şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi modalitãţile instituite de lege.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, aşa cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.
Textul de lege criticat are urmãtoarea redactare:
- Art. 6 alin. (2): "Încheierile judecãtorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrãri în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului."
Autorul excepţiei considerã cã acest text de lege este contrar urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) care consacrã dreptul de acces liber la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare şi art. 129 privind folosirea cãilor de atac. De asemenea, considerã cã este încãlcat art. 20 alin. (1) din Constituţie, referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în esenţã, critica autorului excepţiei are în vedere douã aspecte.
Astfel, o primã criticã este aceea cã <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 creeazã o diferenţã de tratament juridic între situaţii identice. În acest sens, autorul excepţiei aratã cã atât în baza încheierilor judecãtorului delegat, cât şi a hotãrârilor irevocabile la care se referã acest text de lege se pot face înregistrãri în registrul comerţului şi este inechitabil ca încheierile sã poatã fi atacate doar cu recurs, în timp ce la pronunţarea hotãrârilor irevocabile s-a ajuns în urma parcurgerii mai multor grade de jurisdicţie.
Faţã de aceste susţineri, Curtea constatã cã posibilitatea de a efectua înregistrãri în registrul comerţului atât în baza hotãrârilor judecãtorului delegat, cât şi a unor hotãrâri irevocabile nu pune un semn de egalitate între natura şi specificul cauzelor care au avut ca rezultat pronunţarea acestor acte. Astfel, încheierile judecãtorului delegat se pronunţã în urma solicitãrii pentru efectuarea înmatriculãrii sau a unor înregistrãri în registrul comeţului şi a depunerii actelor necesare în acest sens şi vizeazã respectarea condiţiilor necesare pentru a se face înregistrarea. În schimb, cauzele în care deja s-au pronunţat hotãrâri irevocabile ce trebuie menţionate în registrul comerţului pot avea naturi şi obiecte diferite, despre care trebuie sã se facã menţiune în registrul comerţului, aşa cum cere <>art. 21 din Legea nr. 26/1990 , şi în funcţie de care legiutorul, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reglementãri procedurale diferite. În acest sens, pot fi amintite cauzele în urma cãrora se pronunţã o hotãrâre de divorţ a comerciantului, punerea comerciantului sub interdicţie sau condamnarea sa pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incompatibil sã exercite activitatea comercialã.
Aşa fiind, este mai mult decât evident cã cele douã situaţii pe care le confruntã autorul excepţiei nu sunt analoage, astfel cã instituirea unui tratament juridic diferenţiat nu este de naturã sã aducã atingere principiului egalitãţii în drepturi. Pentru acest motiv nu pot fi reţinute nici argumentele privind considerentele Comisiei Europene a Drepturilor Omului pronunţate pe data de 1 decembrie 1986 în Cauza X contra Regatul Unit al Marii Bitanii, întrucât acestea se raportau la situaţii comparabile în care era instituit un tratament juridic diferit, iar nu la situaţii diferite.
În ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect pus în discuţie de autorul excepţiei, acesta priveşte respectarea accesului liber la justiţie. În acest sens, aratã cã procedura desfãşuratã în faţa judecãtorului delegat este o procedurã necontencioasã şi cã prin recursul formulat împotriva încheierii judecãtorului delegat, în realitate, se judecã pentru prima oarã fondul de cãtre o instanţã de judecatã care îndeplineşte cerinţele unui "tribunal" în sensul art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Prin urmare, în opinia sa, ar trebui prevãzutã şi o cale de atac împotriva hotãrârii instanţei care judecã pentru prima oarã fondul.
Faţã de aceste susţineri, Curtea reţine cã dreptul de acces liber la justiţie, aşa cum este prevãzut atât în art. 21 din Constituţie, cât şi în art. 6 din Convenţia Europeanã a Drepturilor Omului, presupune posibilitatea pe care o persoanã trebuie sã o aibã de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. Actul internaţional amintit detaliazã condiţiile care trebuie sã caracterizeze acest acces la justiţie, inclusiv prin stabilirea condiţiilor pe care trebuie sã le îndeplineascã instanţa şi procedura în faţa acesteia.
Aşa cum recunoaşte şi autorul excepţiei, prin calea de atac prevãzutã de textul de lege criticat sunt asigurate toate condiţiile exercitãrii dreptului de acces liber la justiţie. Însã critica de neconstituţionalitate se referã, în realitate, la inexistenţa unui al doilea grad de jurisdicţie în faţa instanţelor de judecatã. Faţã de aceastã împrejurare, Curtea reţine cã nici dispoziţiile constituţionale, nici cele ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului nu condiţioneazã accesul la justiţie de existenţa unui dublu grad de jurisdicţie, excepţie fãcând doar cauzele penale, astfel cã argumentele de neconstituţionalitate apar ca fiind neîntemeiate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Astra" - S.A. din Piteşti în dosarele nr. 936/46/2007, nr. 939/46/2007 şi nr. 938/46/2007 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 iulie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
