Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 870 din 23 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 340 si art. 341 alin. 2 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 520 din 25 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Andreea Costin - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 şi art. 341 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în Dosarul nr. 416/2010 al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie a României.
La apelul nominal rãspunde Camera de Comerţ şi Industrie a României, prin consilier juridic Lavinia Ambrus, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Camerei de Comerţ şi Industrie a României, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, întrucât prevederile legale criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate, şi depune note scrise la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã şi invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. De asemenea, apreciazã cã susţinerile autorului excepţiei se referã la lipsa eventualelor dispoziţii legale care sã reglementeze incompatibilitãţile arbitrilor care compun tribunalul arbitral.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale din 18 februarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 416/2010, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie a României a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 şi art. 341 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului într-o cauzã având ca obiect pretenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã textele legale criticate încalcã dreptul la un proces echitabil, precum şi egalitatea în faţa legii, ţinând seama cã parte în litigiul aflat pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional este chiar Camera de Comerţ şi Industrie a României, al cãrui colegiu de conducere, la propunerea preşedintelui Camerei, numeşte arbitrii care formeazã tribunalul arbitral. Aşadar, prezentul tribunal arbitral, indiferent de compunerea acestuia, nu oferã suficiente garanţii de independenţã şi, prin urmare, nu poate fi considerat nici imparţial. Mai mult, întinderea, dar şi natura deciziilor ce ar putea fi luate de cãtre acest tribunal ar constitui o încãlcare a prevederilor Constituţiei.
Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie a României considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, dispoziţiile legale criticate neîncãlcând cu nimic principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, nici dreptul la un proces echitabil şi nici dreptul la apãrare, drepturi consacrate de Constituţie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 340 şi art. 341 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 340: "Persoanele care au capacitatea deplinã de exerciţiu al drepturilor pot conveni sã soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, în afarã de acelea care privesc drepturi asupra cãrora legea nu permite a se face tranzacţie.";
- Art. 341 alin. 2: "Sub rezerva respectãrii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum şi a dispoziţiilor imperative ale legii, pãrţile pot stabili prin convenţia arbitralã sau prin act scris încheiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumitã reglementare având ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea şi înlocuirea arbitrilor, termenul şi locul arbitrajului, normele de procedurã pe care tribunalul arbitral trebuie sã le urmeze în judecarea litigiului, inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea între pãrţi a cheltuielilor arbitrale, conţinutul şi forma hotãrârii arbitrale şi, în general, orice alte norme privind buna desfãşurare a arbitrajului."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) care consacrã principiul egalitãţii în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, art. 21 alin. (3) care statueazã dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi art. 24 alin. (1) care priveşte dreptul la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã, în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 8 din 9 ianuarie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 31 ianuarie 2007, a stabilit cã arbitrajul constituie o excepţie de la principiul potrivit cãruia înfãptuirea justiţiei se realizeazã prin instanţele judecãtoreşti şi reprezintã acel mecanism juridic eficient, menit sã asigure o judecatã imparţialã, mai rapidã şi mai puţin formalã, confidenţialã, finalizatã prin hotãrâri susceptibile de executare silitã.
Arbitrajul se organizeazã şi se desfãşoarã potrivit convenţiei arbitrale încheiate între pãrţi, cu respectarea principiului libertãţii de voinţã a acestora, sub rezerva respectãrii ordinii publice, a bunelor moravuri, precum şi a dispoziţiilor imperative ale legii, aşa cum prevede art. 341 din Codul de procedurã civilã. Prin urmare, pãrţile pot stabili, prin convenţia arbitralã sau printr-un act adiţional încheiat ulterior, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea şi înlocuirea arbitrilor, termenul şi locul arbitrajului, normele de procedurã pe care tribunalul arbitral trebuie sã le urmeze în judecarea litigiului şi, în general, orice alte norme privind buna desfãşurare a arbitrajului.
Având în vedere cele expuse, Curtea reţine cã dispoziţiile art. 340 din Codul de procedurã civilã subliniazã caracterul facultativ şi convenţional al arbitrajului, stabilind capacitatea de a încheia o convenţie arbitralã şi sfera litigiilor susceptibile a fi soluţionate prin arbitraj, iar art. 341 alin. 2 din Codul de procedurã civilã precizeazã limitele libertãţii de voinţã a pãrţilor în materie proceduralã ce se reflectã în convenţia arbitralã.
Autorul excepţiei pune la îndoialã independenţa şi imparţialitatea tribunalului arbitral datoritã faptului cã reclamanta - parte în litigiul dedus judecãţii - este, în acelaşi timp, organismul care numeşte arbitrii. Curtea reţine cã autorul excepţiei a acceptat, fãrã sã fi fost constrâns în vreun fel, clauza compromisorie (înscrisã în contractul pe care l-a încheiat cu Camera de Comerţ şi Industrie a României) în temeiul cãreia soluţionarea litigiului dintre pãrţi este de competenţa Curţii de Arbitraj şi, prin urmare, trebuie sã respecte acea clauzã, altfel încãlcându-se drepturile constituţionale garantate ale celeilalte pãrţi din litigiu. Mai mult, reglementãrile legale în baza cãrora este organizatã Curtea de Arbitraj - Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi Regulamentul în temeiul cãruia se constituie şi îşi desfãşoarã activitatea Curtea de Arbitraj, oferã suficiente garanţii în ceea ce priveşte asigurarea independenţei şi imparţialitãţii arbitrilor.
În fine, Curtea observã cã autorul excepţiei de neconstituţionalitate pe lângã critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 340 şi art. 341 alin. 2 din Codul de procedurã civilã este nemulţumit şi de procedura de numire a arbitrilor care compun tribunalul arbitral, reglementatã de art. 4 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie a României, aprobat potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 335/2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 6 decembrie 2007. Or, Curtea, având în vedere dispoziţiile art. 146 din Constituţia României şi art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are competenţa de a se pronunţa numai asupra constituţionalitãţii legilor sau ordonanţelor ori a unor dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã, fãrã a-şi putea extinde controlul asupra altor acte normative.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 şi art. 341 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în Dosarul nr. 416/2010 al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
