Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 864 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 10 martie 2016
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Marian Mitran în Dosarul nr. 976/2/CAF/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.247D/2015.
2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate Marian Mitran. Lipseşte partea Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a depus note scrise, prin care solicită admiterea excepţiei, şi înscrisuri în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. Astfel, susţine, în esenţă, că, prin emiterea ordonanţei de urgenţă, Guvernul nu poate lipsi de efecte juridice o lege adoptată de Parlament, iar sistarea plăţii indemnizaţiei reparatorii, prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, în cazul celor care deţin titlurile de Luptători Remarcaţi prin Fapte Deosebite, reprezintă un abuz şi o discriminare.
5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că situaţia avută în vedere de Guvern poate fi calificată că fiind una extraordinară, astfel încât să existe urgenţă în adoptarea reglementărilor criticate. De asemenea susţine că măsurile instituite, prin dispoziţiile criticate, se încadrează în marja de apreciere a statului cu privire la acordarea măsurilor de protecţie socială şi se aplică pentru viitor tuturor persoanelor vizate de norma legală.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
6. Prin Încheierea din 21 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 976/2/CAF/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Marian Mitran, într-o cauză având ca obiect pretenţii.
7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, respectiv art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, suprimă, în mod abuziv, dreptul la indemnizaţia lunară reparatorie, stabilit potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De asemenea apreciază că dispoziţiile de lege criticate "instituie o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de revoluţionari, iar suspendarea efectelor Legii nr. 341/2004 şi persecuţia politică asupra comunităţii Luptătorilor Remarcaţi prin Fapte Deosebite contravin protecţiei conferite în baza art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale".
8. Consideră că Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004, întrucât acesta reprezintă administraţia publică şi nu puterea legislativă. Susţine că Legea nr. 341/2004 este o lege de preschimbare a documentelor izvorâte din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, deoarece stabileşte indemnizaţii ce definesc şi consfinţesc contribuţia fiecărui posesor de certificat la victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
9. Susţine că, având în vedere condiţiile care au dus la atribuirea titlurilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, nu se poate interveni pentru anularea acestora, întrucât acţiunea ar căpăta un caracter retroactiv.
10. Apreciază că, din examinarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, nu reiese existenţa situaţiei extraordinare, care să justifice urgenţa cerută de prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4).
11. De asemenea consideră că eliminarea din Legea nr. 341/2004 a indemnizaţiei reparatorii pentru Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite, printr-o ordonanţă de urgenţă, reprezintă o trecere silită a bunului din proprietatea privată în proprietatea publică şi "determină o restrângere a acordării recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989".
12. În final, autorul excepţiei apreciază că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015, din punctul de vedere al jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, au caracterul inaccesibil şi imprevizibil.
13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că punctul său de vedere este obligatoriu faţă de dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, doar în măsura în care excepţia de neconstituţionalitate ar fi fost invocată din oficiu, pentru motivarea încheierii de învestire, iar în celelalte ipoteze, anume atunci când titularul excepţiei este una din părţile litigante, instanţa de judecată are facultatea de a prezenta o opinie. Prin urmare, în prezenta cauză, Curtea s-a limitat la justificarea admisibilităţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
14. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
15. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 este neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, arată că, aşa cum rezultă din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, urgenţa este justificată de reluarea plăţilor privind indemnizaţiile reparatorii, pentru toate categoriile de beneficiari, conform Legii nr. 341/2004, începând cu luna ianuarie 2015. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă consideră că nu este încălcat principiul neretroactivităţii legii, dispoziţiile legale criticate aplicându-se pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare.
16. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că, din urmărirea procesului legislativ, reiese că a fost îndeplinită procedura intermediară care impune dezbaterea accelerată a ordonanţei de urgenţă şi, tocmai pentru caracteristica lor privind urgenţa reglementării, aceste acte normative nu se supun dezbaterii publice. De asemenea apreciază că situaţia avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară, astfel încât, pe cale de consecinţă, se poate susţine existenţa unei urgenţe în adoptarea reglementării criticate. În continuare susţine că nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), întrucât măsurile instituite prin dispoziţiile legale criticate se încadrează în marja de apreciere a statului în determinarea oportunităţii şi a intensităţii politicilor privind acordarea măsurilor de protecţie socială. Cât priveşte invocarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie arată că dispoziţiile legale, prin care se acordă titlul de luptător cu rol determinant, titlu care stă la baza condiţiilor de acordare a indemnizaţiilor, se aplică pentru viitor, de la data intrării în vigoare a legii. Totodată, prin noul titlu acordat de actul normativ - luptător cu rol determinant -, legiuitorul a ţinut cont de specificul fiecărei situaţii, adoptând soluţii diferite pentru situaţii diferite.
17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi notele scrise depuse de acesta, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.
20. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (4) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 108 alin. (3) privind emiterea ordonanţelor Guvernului şi ale art. 115 alin. (1), (4) şi (6) privind delegarea legislativă. De asemenea sunt invocate art. 3 şi 14 privind interzicerea torturii şi a discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, privind protecţia proprietăţii.
21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că, prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu Guvernul României, autorul excepţiei, deţinător al titlului de "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite", a solicitat plata unor despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi ale art. I şi II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, respectiv prin suprimarea drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, referitoare la plata indemnizaţiei lunare reparatorie.
22. Analizând cadrul legislativ în materie, Curtea reţine că, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit acestei legi, titlurile ce puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989", "Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", precum şi drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.
23. Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, prin art. 17, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative ale reglementării abrogate. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989" se referă, în noua reglementare, la trei categorii, şi anume "Luptător Rănit", "Luptător Reţinut" şi "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".
24. Curtea reţine că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevăzute de aceasta, printre care, potrivit art. 4, şi dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997, privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.
25. Curtea observă că acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, potrivit căruia "De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 ["Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite"], numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor", a fost suspendată, după cum urmează:
- în anul 2012, potrivit art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011;
- în anul 2013, potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012;
- în anul 2014, potrivit art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013.
26. Curtea reţine că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, au fost modificate şi completate dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989", în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume "Luptător Rănit", "Luptător Reţinut", "Luptător cu Rol Determinant" şi "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legi, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară, persoanelor care au obţinut titlurile de "Luptător cu Rol Determinant", cărora li s-au eliberat noile certificate potrivit noii reglementări.
27. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, raportată la prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4), Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.
28. Analizând dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, prin prisma celor reţinute în jurisprudenţa sa, Curtea reţine că Guvernul a invocat următoarele aspecte pentru a justifica existenţa unei situaţii extraordinare şi a urgenţei reglementării:
- necesitatea promovării unor măsuri, pentru respectarea adevărului istoric, care să coincidă realităţii, în raport cu faptele şi evenimentele din decembrie 1989, în vederea acordării recunoştinţei statului român numai faţă de persoanele care au avut un rol determinant la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, implicând reluarea plăţilor cu un efort bugetar redus faţă de cel existent, descurajarea abuzurilor, a încălcării prevederilor legale, ceea ce aduce în rândul revoluţionarilor autentici răsplata binemeritată a unui stat care nu-şi uită eroii;
- reluarea plăţilor privind indemnizaţiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, începând cu luna ianuarie 2015;
- Legea nr. 341/2004 nu mai corespundea realităţilor social-politice şi economice; aplicarea greşită sau abuzivă a generat inechităţi şi multiplicarea numărului beneficiarilor, a generat conflicte sociale, manifestaţii de stradă, perturbarea activităţii Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989, zvonuri cu impact negativ răspândite pe diferite paliere, aducând atingere şi autorităţii de stat. Actul normativ nu prevedea sau evidenţia criterii şi aspecte importante pentru persoanele care au avut un rol determinant şi pentru care se justifică existenţa unui astfel de act normativ; multiplicarea numărului certificatelor a generat stoparea plăţilor, începând cu anul 2012, către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. Plata indemnizaţiilor, având în vedere multiplicarea numărului certificatelor, a îngreunat bugetul de stat şi nu s-a justificat. Astfel, a fost luată măsura sistării plăţii indemnizaţiilor, care s-a produs în temeiul mai multor acte normative şi care, în aceste condiţii, a fost inechitabilă faţă de persoanele îndreptăţite, care au obţinut certificate de revoluţionar în baza autenticităţii şi veridicităţii actelor depuse la dosar, ceea ce a condus la probleme sociale grave (credite neachitate care au generat executări silite, abandonuri şcolare, boli, decese).
29. Ca atare, având în vedere că în Nota de fundamentare Guvernul arată că în anul 1996, în evidenţa Secretariatului de Stat Pentru Problemele Revoluţionarilor, un număr de 9.741 de persoane aveau Certificate de revoluţionar, iar la nivelul anului 2010 numărul a crescut considerabil, ajungând la 21.245 de persoane, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49), Curtea constată ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.
30. Prin Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Curtea a reliefat necesitatea creării unui echilibru între interesele generale ale societăţii şi interesele particulare ale persoanelor, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează şi pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiţia existenţei unui "just echilibru" între cerinţele interesului general şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunţată în Cauza Stere şi alţii împotriva României, paragraful 50).
31. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 printr-o ordonanţă, Curtea constată că, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 a fost adoptată în baza art. 1 pct. I.1 şi pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanţe pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004. Ca atare, Curtea reţine caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituţionalitate.
32. Referitor la critica de neconstituţionalitate intrinsecă, raportată la art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile de lege deduse controlului de constituţionalitate nu oferă temei unei atare critici, întrucât nu conţin, în sine, nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, textele urmând a-şi găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, susţinerile autorului excepţiei, în sensul că se anulează vechile titluri, nu pot fi primite, deoarece prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condiţiile noii reglementări, de recunoştinţă şi gratitudine.
33. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate instituie o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de revoluţionari - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite -, prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, Curtea constată că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie el originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă. În acest sens a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.
34. Cât priveşte critica potrivit căreia sistarea plăţii indemnizaţiei reparatorii contravine prevederilor constituţionale ale art. 44, Curtea constată netemeinicia acestor susţineri, întrucât, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare". Ca atare, indemnizaţia se acordă în condiţiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.
35. Faţă de cele menţionate anterior, şi critica raportată la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie este neîntemeiată.
36. Întrucât normele legale criticate nu încalcă drepturile fundamentale invocate de autorul excepţiei, nu poate fi reţinută incidenţa în cauză a prevederilor art. 53 din Constituţie.
37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marian Mitran în Dosarul nr. 976/2/CAF/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 10 decembrie 2015.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Oh, Icy - this is excellent! The imagery is very nice! One small edit - you might want to change "Their frenzy of their cavorting" because of the repeated &qo&i;thetroquut;.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
