Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 863 din 16 iunie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 2 alin. (1) lit. a) si h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 863 din 16 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. a) si h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 14 august 2009
DECIZIE nr. 863 din 16 iunie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 14 august 2009


Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Dorin Niculin în Dosarul nr. 3.373/299/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat Mihail Stan Pântecan, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicitã admiterea criticilor şi depune note scrise în susţinerea cererilor formulate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii în aceastã materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.373/299/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Dorin Niculin.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul considerã cã dispoziţiile <>art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 încalcã dreptul persoanei la un proces echitabil, deoarece nu îndeplinesc criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat sã îşi poatã conforma conduita, astfel încât sã evite consecinţele nerespectãrii lor. Or, în condiţiile în care conduita unei persoane care a cumpãrat un imobil în baza dispoziţiilor <>art. 9 din Legea nr. 112/1995 , care oferea spre vânzare chiriaşilor locuinţele revendicate, este datã de dispoziţiile legale în vigoare la data respectivã, subiecţii care au cumpãrat aceste imobile s-au întemeiat pe garanţiile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privatã, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la respectarea vieţii private şi familiale.
Neclaritatea textelor de lege rezidã şi în faptul cã acestea nu oferã criterii suficiente pentru determinarea sferei imobilelor preluate de stat cu titlu valabil, dar considerate a fi preluate în mod abuziv, ceea ce conduce la concluzia cã toate modalitãţile de dobândire a proprietãţii de cãtre stat au fost abuzive, concluzie ce constituie prin ea însãşi o încãlcare a dreptului de proprietate.
Pe de altã parte, dispoziţiile criticate contravin prevederilor <>art. 21 alin. (3) din Constituţie , coroborate cu cele ale <>art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, întrucât prin noţiunea de proces echitabil, în opinia autorilor, nu se are în vedere doar simpla susţinere a unor cereri pentru protejarea unor drepturi subiective, ci totalitatea aspectelor care cuprind garanţiile şi obligaţiile pozitive ale autoritãţilor statului pe care jurisprudenţa aplicabilã pe teritoriul României le-au definit sau stabilit în aplicarea textului constituţional.
De asemenea, dispoziţiile <>art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001 contravin <>art. 26 alin. (1) din Constituţie referitor la viaţa intimã, familialã şi privatã, acest drept având un conţinut complex şi de mare importanţã pentru libertatea şi personalitatea cetãţeanului. Mai mult, în opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat încalcã şi prevederile <>art. 16 din Constituţie , instituind o inegalitate între cetãţenii care au cumpãrat locuinţele în baza <>Legii nr. 112/1995 şi foştii proprietari, cãrora legea criticatã le-a dat dreptul fie la restituirea în naturã a imobilului, fie la plata de despãgubiri la valoarea realã a acestuia.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã considerã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, arãtând cã normele criticate sunt în concordanţã cu dispoziţiile constituţionale conform cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Potrivit normelor constituţionale, legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintã prevederile <>art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, potrivit cãrora: "(1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege:
a) imobilele naţionalizate prin <>Decretul nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; [...]
h) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la <>art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;".
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în <>art. 15 alin. (2) , <>art. 16 alin. (1) , <>art. 21 alin. (3) , a<>rt. 26 alin. (1) şi <>art. 44 alin. (2) şi (3) , precum şi prevederilor <>art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 196 din 2 martie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 27 martie 2006, în sensul respingerii acesteia.
Pentru a pronunţa aceastã soluţie, Curtea a reţinut, în esenţã, cã, analizând argumentaţia criticii de neconstitu ţionalitate, autorii acesteia solicitã, în fapt, modificarea conţinutului normelor legale criticate, în sensul adaptãrii ei la principiile protecţiei drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, evidenţiate în jurisprudenţa instanţei de contencios european a drepturilor omului.
Aceste susţineri nu pot fi reţinute, dat fiind faptul cã, potrivit competenţei sale înscrise în <>art. 146 din Constituţie şi în <>cap. III din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã verificã în cadrul controlului de constituţionalitate conformitatea legilor şi a ordonanţelor Guvernului cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului. Modificarea conţinutului unei norme juridice este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii."
Cu privire la critica potrivit cãreia prevederile <>art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) şi ale <>art. 12 din Legea nr. 10/2001 sunt contrare şi dispoziţiilor <>art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, Curtea constatã cã aceste susţineri, referitoare la încãlcarea dreptului oricãrei persoane la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil, nu pot fi reţinute câtã vreme instanţa de judecatã a examinat în fond cauza dedusã judecãţii şi s-a pronunţat asupra existenţei dreptului de proprietate pretins de reclamanţi.
Raţiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Dorin Niculin în Dosarul nr. 3.373/299/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 iunie 2009.

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

------------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016