Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) Definitiva prin nerecurare.
Lucian Stangu - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Georgeta Panoviciu - magistrat-asistent
Pe rol, soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Codul muncii, invocatã, în cadrul unui litigiu de munca, de cãtre Societatea Comercialã "Tepro" - S.A. Iaşi, în calitate de intimata.
Preşedintele completului de judecata declara şedinţa deschisã.
La apelul nominal fãcut de magistratul-asistent se constata ca este prezent consilierul juridic Toader Pica, în calitate de reprezentant al Societãţii Comerciale "Tepro" - S.A. Iaşi, care depune la dosar delegaţia nr. 7.166 din 28 august 1996.
Lipseşte Sahleanu Virgil, contestator în Dosarul nr. 12.374/1995 al Judecãtoriei Iaşi.
Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele completului de judecata da cuvintul în fond pãrţilor prezente.
Reprezentantul Societãţii Comerciale "Tepro" - S.A. Iaşi, avînd cuvintul, solicita admiterea exceptiei, sustinind ca prevederile art. 19 lit. a), b) şi c) din Codul muncii, pe care contestatorul Sahleanu Virgil îşi întemeiazã contestaţia impotriva desfacerii contractului de munca, sînt neconstituţionale. Arata în acest sens ca enuntul articolului face referire la notiunile: "unitãţi socialiste", "asigurarea unui loc de munca" cu referire la persoana incadrata, "principiul socialist al repartiţiei" şi la "asigurarea stabilitatii în munca", terminologie care nu-şi mai gãseşte aplicabilitatea, avînd în vedere transformãrile politico-sociale şi economice care au avut loc dupã anul 1989. Precizeazã ca unitatea pe care o reprezintã s-a transformat în societate comercialã pe acţiuni, al carei manager, potrivit prevederilor art. 14 lit. b) din Legea nr. 66/1993, "selecteaza, angajeazã şi concediazã personalul salariat". În sensul celor arãtate, reprezentantul Societãţii Comerciale "Tepro" - S.A. Iaşi depune la dosar note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, aratind ca este de acord cu concluziile raportului întocmit în cauza.
Preşedintele completului de judecata declara dezbaterile închise.
CURTEA,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 martie 1996, pronunţatã în Dosarul nr. 12.374/1995, Judecãtoria Iaşi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Codul muncii, invocatã, în cadrul unui litigiu de munca, de cãtre Societatea Comercialã "Tepro" - S.A. Iaşi în calitate de intimata.
În motivarea exceptiei se susţine ca prevederile art. 19 lit. a), b) şi c) din Codul muncii sînt neconstituţionale, deoarece terminologia folositã în enuntul articolului nu-şi mai gãseşte aplicabilitatea, avînd în vedere transformãrile politico-sociale care au avut loc dupã anul 1989. Astfel, sînt folosite notiunile: "unitãţi socialiste", "principiul socialist al repartiţiei", "asigurarea unui loc de munca" cu referire la persoana incadrata; or, unitatea intimata s-a transformat dupã anul 1989 în societate comercialã pe acţiuni, al carei manager, conform prevederilor art. 14 lit. b) din Legea nr. 66/1993, "selecteaza, angajeazã şi concediazã personalul salariat". Se mai susţine ca, în condiţiile organizãrii libere a economiei, noţiunea "unitãţi socialiste" este incompatibilã cu principiile şi cu unele texte ale Constituţiei.
În punctul de vedere comunicat prin încheiere, instanta susţine ca "textul amintit nu face referire la unitãţile socialiste. Chiar dacã nu exista aceasta menţiune, cu atît mai mult în actualele condiţii economice şi avînd în vedere noile prevederi legislative în domeniul dreptului muncii, invocarea unui asemenea temei într-o contestaţie la desfacerea contractului de munca are caracter fortat. Chiar dacã dreptul la munca este garantat prin Constituţie, art. 19 din Codul muncii nu poate şi nu trebuie sa fie interpretat în sensul obligãrii unitãţilor aflate în curs de privatizare de a menţine în funcţie şi de a asigura loc de munca foştilor salariaţi".
În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere Senatului, Camerei Deputaţilor şi Guvernului.
S-a primit rãspuns numai din partea Guvernului. Remarcind ca din încheierea instanţei nu rezulta criticile ce se aduc art. 19 din Codul muncii fata de prevederile constituţionale, Guvernul se referã la lit. c) a articolului sus-citat, aratind ca prevederile acestuia nu contravin prevederilor art. 38 din Constituţie, care reglementeazã dreptul la munca şi la protecţia socialã a muncii. De altfel, Guvernul considera ca textul menţionat nu incalca nici o alta dispoziţie constituţionalã, iar fata de împrejurarea ca în România nu mai exista, indiscutabil, "unitãţi socialiste", Guvernul considera ca aceasta expresie se înlocuieşte atît în art. 19, cît şi în cuprinsul tuturor textelor Codului muncii, cu noţiunea de "unitãţi", care este explicata în art. 188 din acelaşi cod. În aceste condiţii, Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate nu este fondatã.
CURTEA,
avînd în vedere încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile art. 19 din Codul muncii, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi prevederile art. 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţionalã este competenta sa judece excepţia invocatã, deoarece Codul muncii continua sa se aplice şi în prezent.
Din cuprinsul reglementãrilor date raporturilor de munca prin textele Codului muncii, unitãţile socialiste au dispãrut ca subiecte ale acestor raporturi. Aceste reglementãri urmeazã însã a fi aplicate, în continuare, raporturilor ce se stabilesc între salariaţii persoanelor juridice, care au rezultat din transformarea fostelor unitãţi socialiste, inclusiv dupã privatizarea acestora, potrivit legii. Reglementarea din Codul muncii se aplica, de altfel, atunci cînd nu exista o incompatibilitate manifesta între cuprinsul lor şi specificul activitãţilor economice şi sociale din prezent, şi raporturilor dintre salariaţi şi agenţii economici privati, constituiţi ca atare, în calitatea lor de persoane juridice. Ea a cãpãtat deci o sfera de acţiune foarte larga, incluzind, în principiu, toate persoanele juridice, publice sau private, denumirea "unitãţi socialiste" din cuprinsul tuturor textelor Codului muncii fiind înlocuitã implicit prin aceea de "unitãţi", avînd înţelesul stabilit prin art. 188 din acelaşi cod.
Independent însã, dacã se admite sau nu o modificare tacitã a terminologiei Codului muncii, textele acestuia se aplica - cu excepţia cazurilor în care ar fi potrivnice prevederilor Constituţiei sau dispoziţiilor cuprinse în legile ulterioare - în cazul tuturor raporturilor de munca stabilite între agenţii economici şi salariaţii acestora.
Aceasta, deoarece art. 183 alin. (1) din Codul muncii prevede ca dispoziţiile acestui cod se aplica şi "raporturilor de munca stabilite cu persoane juridice, altele decît unitãţile socialiste", ceea ce are înţelesul ca reglementarea din Codul muncii a avut şi în trecut - şi continua sa aibã şi în prezent - caracterul de drept comun pentru orice raporturi juridice de munca fundamentate pe contractele individuale de munca, indiferent cine efectueazã angajarea.
De aceea între prevederile art. 19 din Codul muncii şi textele constituţionale nu poate fi vorba de incompatibilitate; dimpotriva, aceste texte corespund pe deplin prevederilor art. 38 din Constituţie, potrivit cãrora dreptul la munca nu poate fi îngrãdit, salariaţii avînd dreptul la protecţia socialã a muncii.
Fata de considerentele arãtate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondata excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 lit. a), b) şi c) din Codul muncii, invocatã de Societatea Comercialã "Tepro" - S.A. Iaşi în Dosarul nr. 12.374/1995 al Judecãtoriei Iaşi.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa publica din 4 septembrie 1996.
PREŞEDINTE,
dr. Lucian Stangu
Magistrat-asistent,
Georgeta Panoviciu
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
