Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 86 din 20 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) si alin. (3), art. 23 alin. (3), art. 24 alin. (1) si art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 3 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) şi alin. (3), art. 23 alin. (3), art. 24 alin. (1) şi <>art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, excepţie ridicatã de Gheorghe Contraş în Dosarul nr. 1.728/318/2008 al Judecãtoriei Târgu Jiu.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.728/318/2008, Judecãtoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) şi alin. (3), art. 23 alin. (3), art. 24 alin. (1) şi <>art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, excepţie ridicatã de Gheorghe Contraş.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât cererea de anulare a hotãrârii adunãrii generale privind modificarea actului constitutiv şi a statutului, precum şi a sediului asociaţiei se soluţioneazã în camera de consiliu a judecãtoriei în circumscripţia cãreia asociaţia îşi are sediul, iar hotãrârea instanţei este supusã numai recursului. În aceste condiţii, posibilitatea administrãrii probelor este limitatã în comparaţie cu o acţiune în anulare introdusã pe calea dreptului comun. De altfel, însãşi menţiunea cã hotãrârea instanţei este supusã numai recursului, fãrã a se preciza care sunt termenul de recurs şi modalitatea de exercitare a acestuia, creeazã confuzii, având în vedere cã normele juridice trebuie sã fie clare şi nu eliptice.
Judecãtoria Târgu Jiu considerã cã textele de lege criticate nu contravin normelor constituţionale.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã legiuitorul poate institui în considerarea unor situaţii deosebite reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţile de exercitare a drepturilor procedurale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (2) lit. f) şi alin. (3), art. 23 alin. (3), art. 24 alin. (1) şi <>art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 246/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 25 iulie 2005, care au urmãtoarea redactare:
- Art. 21 alin. (2) lit. f) şi alin. (3): "Competenţa adunãrii generale cuprinde:
[...]
f) modificarea actului constitutiv şi a statutului;
(3) Schimbarea sediului poate fi hotãrâtã de cãtre consiliul director, dacã aceastã atribuţie este prevãzutã expres în statut.";
- Art. 23 alin. (3): "Cererea de anulare se soluţioneazã în camera de consiliu de cãtre judecãtoria în circumscripţia cãreia asociaţia îşi are sediul. Hotãrârea instanţei este supusã numai recursului.";
- Art. 24 alin. (1): "Consiliul director asigurã punerea în executare a hotãrârilor adunãrii generale. El poate fi alcãtuit şi din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o pãtrime din componenţa sa.";
- Art. 33: (1) Modificarea actului constitutiv sau a statutului asociaţiei se face prin înscrierea modificãrii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecãtoriei în a cãrei circumscripţie teritorialã îşi are sediul asociaţia, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor art. 8-12.
(2) Cererea de înscriere a modificãrii va fi însoţitã de hotãrârea adunãrii generale, iar în cazul modificãrii sediului, de hotãrârea consiliului director.
(3) Despre schimbarea sediului se va face menţiune, dacã este cazul, atât în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecãtoriei vechiului sediu, cât şi în cel aflat la grefa judecãtoriei noului sediu. În acest scop, o copie a încheierii prin care s-a dispus schimbarea sediului va fi comunicatã din oficiu judecãtoriei în circumscripţia cãreia asociaţia urmeazã sã-şi aibã noul sediu."
Textele constituţionale invocate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 40 privind dreptul de asociere şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
În legãturã cu încãlcarea art. 21 din Constituţie, în jurisprudenţa sa anterioarã Curtea Constituţionalã a examinat dacã liberul acces la justiţie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, inclusiv în ceea ce priveşte exercitarea cãilor de atac. Astfel, prin <>Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituţionalã a statuat cã liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfãptuieşte. Instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti este de competenţa exclusivã a legiuitorului. Aceastã soluţie decurge din dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (3), potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", precum şi din cele ale art. 129, în conformitate cu care, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii".
De asemenea, Curtea a statuat cã semnificaţia art. 21 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia accesul la justiţie nu poate fi îngrãdit prin lege, este aceea cã nu se poate exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale pe care le-a stabilit nicio categorie sau grup social. Legiuitorul însã poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac. În acest sens Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 92 din 11 septembrie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 20 noiembrie 1996.
Aceste considerente reţinute de Curte în deciziile menţionate sunt pe deplin valabile şi în cauza de faţã.
În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea art. 40 din Constituţie, Curtea constatã, de asemenea, cã nu poate fi reţinutã. Acest text constituţional consacrã un drept fundamental cu caracter social-politic, şi anume posibilitatea cetãţenilor de a se asocia în mod liber în partide sau formaţiuni politice, în sindicate, în patronate sau în alte forme de organizare, în scopul de a lua parte la diverse activitãţi politice, sociale, culturale şi altele asemenea. Aşa cum a reţinut însã Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, ca de exemplu în <>Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000, "în anumite situaţii legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmãresc salvgardarea unor interese de ordin general şi care, în perspectiva scopurilor pe care le urmãresc, nu reprezintã, în realitate, modalitãţi înscrise în conceptul de liberã asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile [...] art. 37 din Constituţie" [devenit art. 40].
Din aceastã perspectivã, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate referitoare la modificarea actului constitutiv şi a statutului asociaţiei sau fundaţiei reprezintã tocmai o modalitate prin care legiuitorul a înţeles sã garanteze dreptul cetãţenilor de a se asocia liber în diverse forme de asociere, astfel cã nu poate fi reţinutã nici critica privind încãlcarea art. 53 din Constituţie.
În ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii art. 31 din Constituţie, referitor la dreptul la informaţie, Curtea constatã cã acest text constituţional nu este incident în cauzã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) şi alin. (3), art. 23 alin. (3), art. 24 alin. (1) şi <>art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, excepţie ridicatã de Gheorghe Contraş în Dosarul nr. 1.728/318/2008 al Judecãtoriei Târgu Jiu.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 ianuarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
