Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 859 din 23 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 7 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Constantin Cozmanciuc în Dosarul nr. 3.927/314/2009 al Judecãtoriei Suceava.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.927/314/2009, Judecãtoria Suceava a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Constantin Cozmanciuc în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care se fac cercetãri pentru comiterea infracţiunii reglementate de textul criticat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 45 referitoare la Libertatea economicã, deoarece nu se menţioneazã în mod concret care este latura subiectivã a acestei infracţiuni şi în ce mãsurã folosirea fondurilor obţinute de la bugetul general al Uniunii Europene poate fi consideratã o acţiune de schimbare a destinaţiei acestora.
Judecãtoria Suceava opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, aşa cum au fost modificate şi completate prin cartea II titlul I art. I pct. 18 din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, şi care au urmãtorul conţinut: "(1) Schimbarea, fãrã respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 45 referitoare la Libertatea economicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii Deciziei nr. 552 din 15 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 10 iunie 2008, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 şi art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, statuând cã, "potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, legiuitorul are libertatea de a stabili prin lege organicã infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora. Acest lucru nu presupune însã uniformitate de reglementare, motiv pentru care, din anumite raţiuni de politicã penalã ori din considerente ce izvorãsc din realitãţi iminente, Parlamentul poate incrimina prin lege specialã o anumitã conduitã susceptibilã de a leza o serie de relaţii sociale ocrotite", inclusiv pe cele referitoare la libertatea economicã.
"Aşa fiind, dispoziţiile legale criticate din Legea nr. 78/2000, care reglementeazã una dintre modalitãţile de sãvârşire a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunitãţilor Europene, au fost instituite de legiuitor în vederea ocrotirii relaţiilor sociale referitoare la încrederea publicã în folosirea sau prezentarea de documente în vederea obţinerii de fonduri din bugetul general al instituţiei europene".
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Distinct de acestea, Curtea mai constatã cã reglementarea criticatã vizeazã un obiect juridic special care are în vedere acele relaţii sociale cu caracter patrimonial în legãturã directã cu interesele financiare ale Uniunii Europene, astfel cum acestea sunt definite în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Astfel, prin Hotãrârea din 10 iulie 2003, pronunţatã în Cauza C-11/00 Comisia vs Banca Centralã Europeanã, paragraful 89, şi Hotãrârea din 10 iulie 2003, pronunţatã în Cauza C-15/00 Comisia vs Banca Europeanã de Investiţii, paragraful 120, a fost definitã noţiunea "interese financiare" ca incluzând nu numai veniturile/cheltuielile din bugetul Comunitãţii (în prezent al Uniunii), dar şi veniturile/cheltuielile din bugetul organizaţiilor/oficiilor/agenţiilor prevãzute de tratat, întrucât protecţia intereselor financiare se referã nu numai la administrarea alocãrilor bugetare, ci şi la totalitatea mãsurilor care afecteazã sau pot afecta activele acestora.
Prin urmare, în ceea ce priveşte temeiul constituţional invocat în prezenta cauzã referitor la libertatea economicã, Curtea constatã cã acesta urmeazã a fi înţeles în sensul cã nu este absolut, ci condiţionat şi limitat de respectarea legii şi a contractelor de finanţare în care pãrţile se angajeazã.
Aşa fiind, din aceastã perspectivã, legiuitorul român este ţinut de necesitatea adoptãrii în legislaţia internã a unei reglementãri care sã rãspundã exigenţelor minimale instituite în sensul Actului Consiliului din 26 iulie 1995 referitor la adoptarea Convenţiei privind protecţia intereselor financiare ale Comunitãţii Europene (cunoscutã şi sub numele de Convenţia "PIF"), publicat în Jurnalul Oficial al Comunitãţii Europene C 316 din 27 noiembrie 1995, cu cele 3 protocoale adiţionale adoptate în baza art. 325 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (ex-articolul 280 din TCE), întrucât Uniunea Europeanã şi statele membre combat frauda care afecteazã interesele sale financiare prin mãsuri care se referã la aplicarea dreptului penal intern (a se vedea în acest sens art. 1 paragraful 2 din Convenţia menţionatã).
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Constantin Cozmanciuc în Dosarul nr. 3.927/314/2009 al Judecãtoriei Suceava.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
