Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Fulop Janos Attila în Dosarul nr. 9.096/320/2007 al Judecãtoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 9.096/320/2007, Judecãtoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Fulop Janos Attila în dosarul de mai sus în care se fac cercetãri cu privire la sãvârşirea infracţiunilor prevãzute de art. 321 alin. 1 şi art. 180 alin. 2, ambele din Codul penal.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 24 referitoare la dreptul la apãrare, precum şi dispoziţiile art. 6 paragrafele 1 şi 3 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece instanţele de judecatã pot valorifica probe obţinute în faza de urmãrire penalã în condiţiile în care inculpaţilor ori avocaţilor acestora nu li s-a permis sã asiste la administrarea lor.
Judecãtoria Târgu Mureş opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã "Ascultarea martorului, expertului sau interpretului", care au urmãtorul conţinut: "Dacã ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilã, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmãririi penale şi va ţine seama de ea la judecarea cauzei."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 24 referitoare la dreptul la apãrare, precum şi dispoziţiile art. 6 paragrafele 1 şi 3 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu, din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii Deciziei nr. 275 din 26 iunie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, şi a Deciziei nr. 704 din 11 septembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, statuând cã, "chiar dacã, în faza de urmãrire penalã, apãrãtorul inculpatului nu mai poate fi prezent la audierea martorului, aceasta nu înseamnã cã precizãrile date în cauzã sunt valorificate tale quale. Probele în procesul penal nu au, potrivit art. 63 din Codul de procedurã penalã, o valoare dinainte stabilitã şi aprecierea lor se face de organul de urmãrire penalã în urma examinãrii tuturor probelor administrate şi în scopul aflãrii adevãrului. De aceste obligaţii este ţinutã şi instanţa de judecatã în faza de cercetare judecãtoreascã, care, dupã citirea depoziţiei martorului în condiţiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, va proceda în consecinţã".
Curtea a mai constatat cã, "potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a cristalizat ideea potrivit cãreia utilizarea probelor obţinute în faza instrucţiei penale nu contravine art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, atât timp cât dreptul la apãrare a fost respectat. De aceea, citirea declaraţiilor unor martori care au refuzat sã depunã mãrturie în faţa tribunalului nu poate fi luatã în considerare dacã acuzatul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii anterioare, sã interogheze persoanele ale cãror declaraţii sunt citite în şedinţa de judecatã. Prin urmare, nu se poate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate este încãlcat dreptul la un proces echitabil, atâta vreme cât acuzatul a manifestat un dezinteres total faţã de administrarea probelor atât în faza de urmãrire penalã, cât şi în faza de judecatã. Aceasta deoarece, cu ocazia prezentãrii materialului de urmãrire penalã, inculpatul, deşi a avut posibilitatea solicitãrii unei eventuale confruntãri, nu s-a prevalat de acest drept. A porni de la premisa administrãrii pãrtinitoare a probelor, complinitã de nepãsarea acuzatului, nu atrage neconstituţionalitatea unui text, deoarece, aşa cum s-a arãtat, procesul penal are, între altele, ca scop numai pedepsirea persoanei vinovate de comiterea unei infracţiuni, fiind guvernat de principiul aflãrii adevãrului".
Mai mult decât atât, Curtea a mai arãtat cã, în viziunea Curţii Europene a Drepturilor Omului, "art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale presupune asigurarea completã a egalitãţii armelor în materie, ceea ce înseamnã cã, sub aceastã rezervã, textul lasã autoritãţilor naţionale competente facultatea de a aprecia pertinenţa unei oferte de probã fãcute de acuzat în mãsura compatibilitãţii ei cu noţiunea de proces echitabil".
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Fulop Janos Attila în Dosarul nr. 9.096/320/2007 al Judecãtoriei Târgu Mureş.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
