Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 850 din 9 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 1 lit. a) si alin. 5 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 15 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 2 şi art. 214 alin. 1 lit. a) şi alin. 5 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dragoş Colţimiuc în Dosarul nr. 2.115/P/2006 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de Ovidiu Tişa în Dosarul nr. 1.056/296/2006 al Judecãtoriei Satu Mare.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 427D/2007 şi nr. 938D/2007 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 938D/2007 la Dosarul nr. 427D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã şi face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 15 martie 2007 şi 20 aprilie 2007, pronunţate în dosarele nr. 2.115/P/2006 şi nr. 1.056/296/2006, Curtea de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi Judecãtoria Satu Mare au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 90 alin. 2 şi art. 214 alin. 1 lit. a) şi alin. 5 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã, în dosarele de mai sus, de Dragoş Colţimiuc şi Ovidiu Tişa.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 124 alin. (2) şi (3) referitoare la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi la independenţa judecãtorilor, art. 11 alin. (1) şi (2) referitoare la obligaţia statului român de a îndeplini cu bunã-credinţã tratatele ratificate, art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În opinia autorilor excepţiei, se permite ca probele care stau la baza soluţionãrii unei cauze penale sã fie obţinute de alte organe decât cele judiciare penale. Prin urmare, se legitimeazã un amestec al actelor şi procedurilor administrative în activitatea organelor judiciare penale, prevederile pãrţii finale ale art. 90 alin. 2 din Codul de procedurã penalã neoferind o garanţie suficientã în sens contrar.
În acest sens se invocã jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, şi anume Cauza Saunders împotriva Regatului Unit, 1996.
Curtea de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece, prin faptul cã se admit ca mijloace de probã, în procesul penal, procesele-verbale, precum şi orice alte acte de constatare care pot fi încheiate de cãtre alte organe de stat, în cadrul unei proceduri administrative, nu se încalcã independenţa şi imparţialitatea justiţiei, câtã vreme acestea pot fi combãtute cu alte mijloace de probã, iar, în conformitate cu art. 63 din Codul de procedurã penalã, probele nu au valoare mai dinainte stabilitã. Includerea în categoria probelor a actelor încheiate de alte organe nu contravine sub niciun aspect dreptului pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, folosirea lor realizându-se cu respectarea tuturor garanţiilor prevãzute de lege.
Judecãtoria Satu Mare opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul României considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textele legale criticate nu contravin principiului separaţiei puterilor în stat, dat fiind cã procesele-verbale şi actele de constatare prevãzute de art. 90 alin. 2 din Codul de procedurã penalã sunt întocmite de organele statului, în exercitarea competenţei acestora stabilitã de lege şi în conformitate cu normele speciale aplicabile în materie. De altfel, aceste acte pot fi combãtute cu alte mijloace de probã, aprecierea fiecãrei probe urmând a se face de organul de urmãrire penalã sau instanţa de judecatã în urma examinãrii tuturor probelor administrate, în scopul aflãrii adevãrului.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu înlãturã posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiţiei, de a se prevala, neîngrãdit, de toate garanţiile pe care le presupune un proces echitabil. De asemenea, nu sunt afectate nici dispoziţiile constituţionale referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat, la unicitatea, egalitatea şi imparţialitatea justiţiei şi la independenţa judecãtorilor.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 90 alin. 2, cu denumirea marginalã Procesul-verbal ca mijloc de probã, şi art. 214 alin. 1 lit. a) şi alin. 5, cu denumirea marginalã Actele încheiate de unele organe de constatare, ambele din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut:
Art. 90 alin. 2: "De asemenea, sunt mijloace de probã procesele-verbale şi actele de constatare, încheiate de alte organe, dacã legea prevede aceasta.";
Art. 214 alin. 1 lit. a) şi alin. 5: "Sunt obligate sã procedeze la luarea de declaraţii de la fãptuitor şi de la martorii care au fost de faţã la sãvârşirea unei infracţiuni şi sã întocmeascã procesverbal despre împrejurãrile concrete ale sãvârşirii acesteia:
a) organele inspecţiilor de stat, alte organe de stat, precum şi ale unitãţilor la care se referã art. 145 din Codul penal, pentru infracţiunile care constituie încãlcãri ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a cãror respectare o controleazã potrivit legii; [...]
Procesele-verbale încheiate de aceste organe constituie mijloace de probã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi. Astfel, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 524 din 27 iunie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, Curtea a respins o excepţie de neconstituţionalitate similarã, statuând cã prevederile art. 90 alin. 2 şi art. 214 alin. 1 lit. a) şi alin. 5 din Codul de procedurã penalã sunt în acord cu dispoziţiile din Legea fundamentalã invocate.
Deoarece nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 2 şi art. 214 alin. 1 lit. a) şi alin. 5 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dragoş Colţimiuc în Dosarul nr. 2.115/P/2006 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de Ovidiu Tişa în Dosarul nr. 1.056/296/2006 al Judecãtoriei Satu Mare.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
