Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 848 din 23 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108^5 alin. 1 si alin. 3 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 630 din 5 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 1 şi alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Asociaţia "21 Decembrie 1989" din Bucureşti în Dosarul nr. 8.452/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se prezintã pentru Şcoala Naţionalã de Studii Politice şi Administrative, doamna avocat Ana-Maria Guşanu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului pãrţii prezente, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 8.452/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate art. 108^5 alin. 1 şi alin. 3 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost invocatã de Asociaţia "21 Decembrie 1989" din Bucureşti într-un dosar având ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât permit judecãtorului care a pronunţat încheierea prin care s-a aplicat amenda judiciarã sã judece şi cererea de reexaminare, acesta neputând sã-şi anuleze propria hotãrâre.
De asemenea, se apreciazã cã cererea de reexaminare împotriva amenzii judiciare trebuie sã se facã de o altã instanţã sau de un alt judecãtor, iar orice amendã trebuie sã fie contestatã în cadrul a cel puţin douã cãi de atac.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã cã, dacã s-ar fi prevãzut mai multe cãi de atac împotriva încheierii prin care s-a dispus amenda judiciarã, s-ar fi prelungit foarte mult soluţionarea unui proces civil, ceea ce ar fi afectat fondul cauzei.
Faptul cã împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despãgubirii se poate face cerere de reexaminare, iar aceasta se soluţioneazã de cãtre instanţa de judecatã ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despãgubirea, nu poate constitui o încãlcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţioneazã fondul litigiului.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 108^5 alin. 1 şi alin. 3 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut: "Împotriva încheierii prevãzute la art. 1084 cel obligat la amendã sau despãgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, sã se revinã asupra amenzii ori despãgubirii sau sã se dispunã reducerea acestora." [...]
"Cererea se soluţioneazã prin încheiere irevocabilã, datã în camera de consiliu, de cãtre instanţa de judecatã ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despãgubirea."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 - Accesul liber la justiţie. De asemenea, sunt considerate a fi încãlcate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 260 din 20 martie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007 şi Decizia nr. 525 din 27 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, a statuat cã reglementarea criticatã a fost adoptatã de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacratã prin art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", iar "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii".
De asemenea, faptul cã împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despãgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de cãtre instanţa de judecatã ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despãgubirea, nu poate constitui o încãlcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţioneazã fondul litigiului. Cererea se judecã în camera de consiliu, cu citarea pãrţilor, în temeiul art. 85 din Codul de procedurã civilã, şi se soluţioneazã prin încheiere irevocabilã. Existã în acest caz doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despãgubirii, în scopul de a uşura situaţia persoanei obligate la plata acesteia, reexaminarea apãrând ca o cale specificã de retractare. Pe aceastã cale nu se realizeazã un control judiciar propriu-zis, iar faptul cã aceeaşi instanţã care a pronunţat hotãrârea judecã şi cererea de reexaminare nu este de naturã sã influenţeze aprecierea judecãtorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminãrii sunt diferite de cele examinate în fond.
Curtea apreciazã cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, astfel încât soluţiile şi considerentele deciziilor amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 1 şi alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Asociaţia "21 Decembrie 1989" din Bucureşti în Dosarul nr. 8.452/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
