Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 848 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 10 martie 2016
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea "Comat" - S.A. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 1.252/1371/2014/a3 al Tribunalului Specializat Mureş - Falimente şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 865D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că Oraşul Sovata, prin primar, a depus o cerere prin care solicită judecarea în lipsă.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că soluţia legislativă criticată reprezintă voinţa legiuitorului care a înţeles să îl protejeze pe creditorul diligent, care şi-a luat toate măsurile pentru protejarea creanţei sale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 27 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.252/1371/2014/a3, Tribunalul Specializat Mureş - Falimente a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 103 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea "Comat" - S.A. din Târgu Mureş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unui tabel preliminar de creanţe întocmit în cadrul general al procedurii insolvenţei.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale, întrucât introduc o situaţie discriminatorie, prin raportare la art. 80 din Legea nr. 85/2014, creditorul garantat fiind privilegiat în raport cu ceilalţi creditori participanţi la procedura insolvenţei împotriva debitorului comun. Cu alte cuvinte, posibilităţile creditorilor garantaţi se întind nu numai la realizarea creanţei principale, ci şi la realizarea creanţelor accesorii, până la data valorificării bunului şi în limitele valorii bunului. De cealaltă parte, adică a creditorilor negarantaţi, posibilităţile lor de realizare a creanţelor pe care le au se reduc chiar cu privire la creanţa principală, pe măsura extinderii dreptului creditorilor garantaţi de a urmări bunurile afectate garanţiei până la ultima limită. Or, din moment ce, potrivit art. 80 din Legea nr. 85/2014, regula este aceea a neadăugării niciunui accesoriu după data deschiderii procedurii insolvenţei, această regulă ar trebui să fie universal valabilă, aplicabilă în egală măsură tuturor creditorilor participanţi.
7. Tribunalul Specializat Mureş - Falimente opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. Instanţa arată că dispoziţiile legale criticate nu reprezintă altceva decât voinţa legiuitorului ca, într-o procedură colectivă cum este cea reglementată de Legea nr. 85/2014, acel creditor care şi-a luat măsura de conservare a dreptului său să beneficieze de toate avantajele pe care un astfel de demers i le conferă potrivit dreptului comun. Mai mult, această procedură este concursuală, astfel că şi din această perspectivă valorificarea dispoziţiilor de drept comun în materie de garanţie în Legea nr. 85/2014 este justă.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 103 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins: "Creanţele beneficiare ale unei cauze de preferinţă se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea de piaţă a garanţiei stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, efectuată de un evaluator desemnat potrivit prevederilor art. 61. În cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă cauza de preferinţă se va face la un preţ mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau în tabelul definitiv consolidat, diferenţa favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanţa sa fusese înscrisă drept creanţă chirografară, până la acoperirea creanţei principale şi a accesoriilor ce se vor calcula conform actelor din care rezulta creanţa, până la data valorificării bunului. Această prevedere se aplică şi în cazul eşuării planului de reorganizare şi vânzării bunului în procedura de faliment."
12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 privind principiul egalităţii în drepturi.
13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate consacră regimul juridic al creanţelor beneficiare ale unor cauze de preferinţă, care, având în vedere natura lor, beneficiază de o poziţie privilegiată în ceea ce priveşte satisfacerea din valoarea bunului afectat garanţiei. Creanţa beneficiază de o cauză de preferinţă dacă este însoţită de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului.
14. Critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate se raportează la dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora:
"(1) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 103.
(2) În cazul în care se confirmă un plan de reorganizare, dobânzile, majorările ori penalităţile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligaţiile născute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achită în conformitate cu actele din care rezultă şi cu prevederile programului de plăţi. În cazul în care planul eşuează, acestea se datorează până la data deschiderii procedurii falimentului."
15. Însă soluţia legislativă înscrisă în art. 103 din Legea nr. 85/2014 reprezintă expresia voinţei legiuitorului care a înţeles să acorde o protecţie deosebită creditorilor care au fost diligenţi şi care şi-au protejat creanţa cu o garanţie reală. Aceşti creditori se află într-o situaţie deosebită faţă de ceilalţi creditori, respectiv chirografari, astfel încât opţiunea legiuitorului apare ca fiind justificată. Criteriul folosit de legiuitor în edictarea dispoziţiilor legale criticate apare, astfel, obiectiv şi rezonabil, el fiind destinat să ocrotească drepturile titularilor de creanţe în funcţie de natura juridică a acestora (a se vedea mutatis mutandis şi Decizia nr. 327 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 iulie 2015). Mai mult, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa constantă, a statuat că principiul egalităţii în faţa legii nu exclude instituirea unui tratament diferit pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, sunt diferite (a se vedea şi Decizia nr. 751 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 3 iulie 2009).
16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea "Comat" - S.A. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 1.252/1371/2014/a3 al Tribunalului Specializat Mureş - Falimente şi constată că dispoziţiile art. 103 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Specializat Mureş - Falimente şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 10 decembrie 2015.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
