Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 840 din 23 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 26 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Marieta Safta - prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Sebastian Aurelian Ghiţã în Dosarul nr. 2.385/254/2009 al Judecãtoriei Mangalia.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.385/254/2009, Judecãtoria Mangalia a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Sebastian Aurelian Ghiţã în dosarul menţionat, având ca obiect plângerea formulatã împotriva unui proces-verbal de contravenţie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã normele criticate sunt neconstituţionale, deoarece restrâng liberul acces la justiţie, înţeles, în cauzã, ca facultate a oricãrei persoane de a introduce, dupã libera sa apreciere şi în orice termen, o plângere contravenţionalã, implicând obligaţia corelativã a statului ca, prin instanţa competentã, sã soluţioneze aceastã cerere. În opinia autorului excepţiei, termenul de 15 zile prevãzut de norma criticatã este disproporţionat în raport cu interesul ocrotit, şi nu constituie un termen rezonabil de introducere a plângerii.
Judecãtoria Mangalia apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã instituirea unui termen pentru exercitarea unei acţiuni nu poate aduce atingere accesului liber la justiţie şi nici nu restrânge exerciţiul dreptului la acţiune, întrucât orice persoanã trebuie sã se foloseascã de drepturile sale cu bunã-credinţã, iar un astfel de termen reprezintã un termen de decãdere, care presupune o sancţiune pentru cel ce nu-şi exercitã dreptul în termenul stabilit de lege.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit considerentelor încheierii de sesizare, cât şi concluziilor scrise formulate de autorul excepţiei, acesta îl constituie numai dispoziţiile alin. (1) al art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, astfel încât asupra acestor dispoziţii urmeazã a se pronunţa Curtea prin prezenta decizie.
Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins: "(1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânãrii sau comunicãrii acestuia."
Autorul excepţiei susţine cã aceste dispoziţii legale contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, art. 10 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil şi art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii textului de lege criticat în prezenta cauzã, în raport cu critici similare.
În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 906 din 5 decembrie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2007, prin care Curtea a statuat cã "în aceastã materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în acest fel cu intenţia de a restrânge accesul liber la justiţie, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat în cadrul termenului legal instituit, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitãrii dreptului constituţional prevãzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor pãrţilor. De altfel, Curtea a statuat în mod constant cã reglementarea de cãtre legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferitã prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientã de a preveni exercitarea sa abuzivã, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egalã mãsurã ocrotite. Aşa fiind, termenul instituit prin textul de lege criticat are în vedere soluţionarea unui eventual litigiu cu celeritate, în absenţa acestuia plângerea putând fi formulatã oricând, fapt ce ar fi de naturã a genera o stare de perpetuã incertitudine în ceea ce priveşte raporturile juridice stabilite printr-un proces-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii prevãzute de lege".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã de Curte prin decizia menţionatã, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Sebastian Aurelian Ghiţã în Dosarul nr. 2.385/254/2009 al Judecãtoriei Mangalia.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
