Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 84 din 25 mai 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 357 din 28 iulie 1999
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , excepţie ridicatã de Maria Teletin în Dosarul nr. 4.537/1998 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se prezintã Maria Teletin, prin avocat Lucian Bolcas, şi Carmen Toader, personal şi asistatã de avocaţii Virgil Chinde şi Mihaela Negru.
Cauza fiind în stare de judecata, apãrãtorul autoarei exceptiei solicita admiterea exceptiei de neconstituţionalitate, deoarece considera ca aplicarea textului de lege criticat creeazã, în cazurile egale de punere în executare a unor titluri executorii, o categorie privilegiatã, diferita numai dupã criteriul autoritãţii emitente a titlului, fãrã nici o alta motivare obiectivã şi rezonabila. Se apreciazã ca prin aceasta se conferã actelor autentice notariale calitatea de a deveni de plin drept titluri executorii, sustragandu-le de la procedura de investire cu titlu executoriu. Se incalca astfel principiul unicitatii titlului, întrucât prin lege se conferã calitatea de titluri executorii şi copiilor, ceea ce este interzis în materia hotãrârilor judecãtoreşti, precum şi principiul nediscriminarii, deoarece se aplica tratamente diferenţiate unor categorii egale, fãrã o motivare obiectivã şi rezonabila. Chiar dacã prin dispoziţiile legale criticate s-a urmãrit stingerea litigiilor cu caracter patrimonial şi degrevarea instanţelor judecãtoreşti de litigiile în care creanţele sunt certe şi lichide, celeritatea nu poate justifica tratamentul diferenţiat, discriminatoriu.
Avocatul Virgil Chinde solicita respingerea exceptiei, apreciind ca nu exista neconcordanta între textul de lege criticat şi normele şi principiile Constituţiei. Considera ca autoarea exceptiei confunda notiunile "titlu executoriu" şi "formula executorie" cu care trebuie investite anumite acte pentru a capata puterea unor titluri executorii.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ridicate, considerând ca <>art. 66 din Legea nr. 36/1995 este constituţional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 ianuarie 1999, pronunţatã în Dosarul nr. 4.537/1998, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 . Excepţia a fost ridicatã de Maria Teletin cu ocazia judecãrii recursului la ordonanta de adjudecare, pronunţatã de Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti la 11 noiembrie 1998.
În motivarea exceptiei se susţine ca dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1), deoarece conferã "situaţii juridice privilegiate unor categorii de cetãţeni care urmãresc realizarea unor drepturi numai în funcţie de autoritatea publica la care s-au adresat". De asemenea, în susţinerea exceptiei se invoca considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 70/1993, nr. 47/1994 şi nr. 135/1996.
Exprimandu-şi opinia, instanta de judecata apreciazã excepţia ca nefondata, întrucât prin dispoziţiile <>art. 66 din Legea nr. 36/1995 "nu s-a creat o situaţie juridicã privilegiatã pentru o anumitã categorie de cetãţeni", astfel ca "nu s-au încãlcat prevederile art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie".
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, arata ca "<>art. 66 din Legea nr. 36/1995 este constituţional, neafectand dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie", fiind "fireasca opţiunea legiuitorului pentru un regim formal simplificat şi avantajos, destinat actelor autentificate de notarul public, întrucât el nu se întemeiazã, ca în cazul procedurii contencioase, pe principiile adevãrului obiectiv, oralitatii dezbaterilor, contradictorialitãţii şi continuitãţii".
În punctul de vedere comunicat de preşedintele Senatului se arata ca "reglementarea data prin <>art. 66 din Legea nr. 36/1995 a urmãrit, pe de o parte, celeritatea stingerii litigiilor cu caracter patrimonial, iar pe de alta parte, degrevarea rolului instanţelor judecãtoreşti de litigii în care creanţele sunt certe şi lichide", astfel ca "nu sunt incalcate prevederile art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, excepţia fiind nefondata".
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã excepţia ca neîntemeiatã, deoarece "hotãrârile judecãtoreşti devin titluri executorii prin investirea cu formula executorie, în timp ce actele autentice notariale sunt declarate titluri executorii de plin drept, ceea ce nu constituie o diferenţa discriminatorie care ar privilegia anumite categorii de cetãţeni în realizarea unor drepturi", ci, dimpotriva, este "o garanţie impotriva punerii în executare a unor hotãrâri judecãtoreşti care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege".
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere comunicate de preşedintele Camerei Deputaţilor, de preşedintele Senatului şi de Guvern, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze excepţia ridicatã.
Excepţia de neconstituţionalitate priveşte <>art. 66 din Legea nr. 36/1995 , care are urmãtoarea redactare: "Actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa şi lichidã are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. În lipsa actului original, titlu executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizatã de pe exemplarul din arhiva notarului public."
Autoarea exceptiei considera, în esenta, ca acest text de lege incalca prevederile constituţionale ale art. 4 alin. (2) care consfinţeşte unitatea poporului roman şi egalitatea între cetãţeni, şi ale art. 16 alin. (1), care consacra principiul egalitãţii cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
Examinând aceste sustineri, Curtea constata ca dispoziţiile <>art. 66 din Legea nr. 36/1995 constituie o derogare de la principiul general prevãzut la art. 376 din Codul de procedura civilã, în sensul ca actele autentice care constata creanţe certe şi lichide şi care, potrivit art. 1.171 din Codul civil, sunt întocmite de notarul public în baza voinţei exprimate de pãrţi, constituie titluri executorii, astfel ca pot fi puse în executare fãrã sa fie investite cu formula executorie. Aceasta nu reprezintã însã o violare a principiului egalitãţii şi nediscriminarii, deoarece textul de lege criticat nu vizeazã crearea unor situaţii juridice privilegiate pentru o anumitã categorie de cetãţeni, ci urmãreşte, pe de o parte, celeritatea stingerii litigiilor cu caracter patrimonial, iar pe de alta parte, degrevarea instanţelor judecãtoreşti de litigiile în care creanţele sunt certe şi lichide.
În jurisprudenta Curţii Constituţionale s-a decis, în mod constant, ca principiul egalitãţii în fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite, iar legea poate sa stabileascã reguli diferite în raport cu persoane care se afla în situaţii sau în condiţii diferite. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 256 din 17 iunie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998.
Activitatea notarialã, inclusiv cea de întocmire a actelor autentice, este o activitate de interes public şi se exercita potrivit nevoilor cetãţenilor şi ale functionarii puterii judecãtoreşti, astfel încât prin realizarea ei se asigura satisfacerea intereselor personale ale cetãţenilor în acord cu interesul general.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , excepţie ridicatã de Maria Teletin în Dosarul nr. 4.537/1998 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 25 mai 1999.
p. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
