Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 83 din 2 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 241 din 18 martie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , excepţii ridicate de Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Mureş în dosarele nr. 2.232/2003 şi nr. 2.238/2003 ale Tribunalului Mureş.
La apelul nominal lipsesc toate pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 483C/2003 şi nr. 484C/2003 au un conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 484C/2003 la Dosarul nr. 483C/2003, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 5 septembrie 2003, pronunţate în dosarele nr. 2.232/2003 şi nr. 2.238/2003, Tribunalul Mureş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 . Excepţia a fost ridicatã de Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Mureş cu ocazia soluţionãrii recursurilor formulate împotriva sentinţelor civile nr. 6.828 din 18 decembrie 2002 şi nr. 6.331 din 28 noiembrie 2002, pronunţate de Judecãtoria Târgu Mureş în dosarele nr. 6.012/2002 şi nr. 5.261/2002.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile <>art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1). Astfel, considerã cã textul de lege criticat instituie un caz de retroactivitate a dispoziţiilor legale referitoare la constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, deşi aceste dispoziţii nu sunt, potrivit sistemului de drept românesc, norme de drept penal. În acest sens invocã faptul cã <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , potrivit cãruia "Dispoziţiile prezentei ordonanţe se completeazã cu dispoziţiile Codului de procedurã civilã", nu face trimitere la normele procedurale penale. De asemenea, autorul excepţiei considerã cã "este încãlcat şi principiul egalitãţii de tratament între agenţii economici, având în vedere cã aceiaşi agenţi economici care au fost sancţionaţi în aceeaşi perioadã, însã asupra cãrora instanţa de judecatã s-a pronunţat anterior soluţionãrii cauzei, au rãmas cu amenzile aplicate".
Tribunalul Mureş apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã, întrucât prin prevederile legale criticate sunt reglementate situaţiile tranzitorii ce privesc aplicarea în timp a legilor care stabilesc şi sancţioneazã contravenţii. Aceastã reglementare este consideratã a fi absolut necesarã prin raportare la principiul legalitãţii stabilirii şi sancţionãrii contravenţiilor, statuat în <>art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 . De asemenea, instanţa apreciazã cã lipsa unor asemenea dispoziţii ar avea ca rezultat încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) referitoare la universalitatea legii, precum şi a celor referitoare la egalitatea în drepturi, consacrate de art. 16. În continuare, considerã cã textul de lege criticat are meritul de a contribui la menţinerea certitudinii în cadrul relaţiilor sociale, deoarece îndepãrteazã situaţiile în care actul normativ ar produce efecte dupã data abrogãrii sale.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã. În acest sens apreciazã cã, potrivit noilor prevederi constituţionale prin care se statueazã neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 nu mai poate fi invocatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite în cauze de judecãtorulraportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei republicate, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia republicatã, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002.
Dispoziţiile legale criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 12: "(1) Dacã printr-un act normativ fapta nu mai este consideratã contravenţie, ea nu se mai sancţioneazã, chiar dacã a fost sãvârşitã înainte de data intrãrii în vigoare a noului act normativ.
(2) Dacã sancţiunea prevãzutã în noul act normativ este mai uşoarã se va aplica aceasta. În cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai gravã, contravenţia sãvârşitã anterior va fi sancţionatã conform dispoziţiilor actului normativ în vigoare la data sãvârşirii acesteia."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
De remarcat faptul cã, prin completarea adusã <>art. 15 alin. (2) de Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003 , excepţia privind legea penalã mai favorabilã a fost extinsã şi pentru faptele contravenţionale, ţinând seama cã, asemenea infracţiunilor, contravenţiile sunt delicte sancţionate, însã nu prin pedepse penale, ci prin amenzi contravenţionale sau alte sancţiuni specifice.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, printr-o interpretare sistematicã, atât prin prisma normelor constituţionale, cât şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte, Curtea Constituţionalã a statuat prin numeroase decizii, precum <>Decizia nr. 197 din 13 mai 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003, <>Decizia nr. 399 din 21 octombrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 6 noiembrie 2003, şi <>Decizia nr. 408 din 4 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 21 noiembrie 2003, cã prevederile <>art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 sunt constituţionale.
Cu acele prilejuri Curtea a observat cã textul de lege criticat, care reglementeazã rãspunderea contravenţionalã, instituie o soluţie similarã celei existente în dreptul penal cu privire la aplicarea retroactivã a legii penale mai favorabile. Aceastã excepţie este consacratã atât în art. 15 alin. (2) din Constituţia republicatã, cât şi în art. 13 din Codul penal.
Curtea Constituţionalã a statuat cã legislaţia contravenţionalã din România intrã sub incidenţa prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, o eventualã sancţionare contravenţionalã a unei persoane pentru o faptã sãvârşitã în trecut, în condiţiile în care aceastã faptã nu mai constituie, în prezent, contravenţie, apare ca fiind nejustificatã.
De asemenea, având în vedere asimilarea legilor care reglementeazã rãspunderea contravenţionalã cu legea penalã, Curtea nu a reţinut nici critica cu privire la încãlcarea art. 16 alin. (1) din Constituţia republicatã, deoarece aplicarea retroactivã a reglementãrilor penale iese de sub incidenţa acestor prevederi constituţionale.
În speţã nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţia republicatã, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1) şi (6), precum şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , excepţie ridicatã de Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Mureş în dosarele nr. 2.232/2003 şi nr. 2.238/2003 ale Tribunalului Mureş.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 martie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
