Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 826 din 8 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 584 si art. 616 din Codul civil
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 1 august 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 584 şi 616 din Codul civil, excepţie ridicatã de Nicolae Stoian, Maria Stoian, Nicolae Dan Stoian şi Nicoleta Alina Stoian din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 9.673/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorii excepţiei, avocatul Mihaela Dobrescu, cu delegaţie la dosar, constatându-se lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul avocatului autorilor excepţiei, care solicitã admiterea acesteia, pentru motivele formulate în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã, întrucât criticile formulate vizeazã, în realitate, modificarea textelor de lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 ianuarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 9.673/117/2006, Tribunalul Cluj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 584 şi 616 din Codul civil, excepţie ridicatã de Nicolae Stoian, Maria Stoian, Nicolae Dan Stoian şi Nicoleta Alina Stoian într-o cauzã având ca obiect o acţiune în grãniţuire.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 584 din Codul civil, în esenţã, se susţin urmãtoarele: principiul egalitãţii de arme - condiţie sine qua non a procesului echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale-presupune "tocmai dreptul oricãrei persoane de a-şi prezenta cauza într-o manierã rezonabilã şi în condiţii de deplinã egalitate cu partea adversã." În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului acest principiu semnificã tratarea egalã a tuturor pãrţilor, pe toatã durata desfãşurãrii procedurii în faţa unui tribunal, fãrã ca vreuna din ele sã fie avantajatã în raport cu cealaltã parte din proces. Or, în speţã, art. 584 din Codul civil încalcã acest principiu, prin aceea cã "proprietarul fondului învecinat cãruia i se opune o acţiune în grãniţuire este plasat într-un dezavantaj net faţã de cel care invocã grãniţuirea, neavând la îndemânã pârghii procesuale efective de a paraliza acţiunea introdusã împotriva lui." De asemenea, considerã cã textul criticat "consacrã o judecatã în contradictoriu a pãrţilor doar sub aspect formal, fãrã ca vreuna din acestea sã poatã formula apãrãri întemeiate pe normele de procedurã civilã", precum şi cã "impune reclamantului sã-şi dovedeascã dreptul sãu de proprietate cu privire la porţiunile de teren asupra cãrora cere a se stabili hotarul". Art. 584 din Codul civil încalcã art. 16 din Constituţie, care "vizeazã şi egalitatea de tratament juridic aplicabil pãrţilor dintr-un proces", prin aceea cã "acţiunea în grãniţuire paralizeazã drepturile proprietarului fondului învecinat, care nu are posibilitatea efectivã de a se opune grãniţuirii, fiind poziţionat, ab initio, pe o poziţie procesualã de inferioritate în raport de reclamant." În sfârşit, art. 584 este contrar dreptului la apãrare, întrucât în procesele de grãniţuire posibilitãţile de apãrare ale pãrţilor "sunt practic inexistente."
În legãturã cu neconstituţionalitatea art. 616 din Codul civil, se susţine cã textul "instituie o restrângere a dreptului de proprietate al persoanelor care deţin cu acest titlu un loc înfundat", fãrã ca aceastã limitare sã îndeplineascã condiţiile prevãzute de art. 53 alin. (2) din Constituţie. Persoanelor care deţin în proprietate privatã un teren care are natura unui loc înfundat "le sunt recunoscute anumite drepturi legate de posesia şi de folosinţa acestui teren, însã în mod limitat, numai în ceea ce priveşte exploatarea terenului, şi nu în mod nestingherit, cum le este permis titularilor de drepturi de proprietate privatã asupra unor terenuri care nu constituie locuri înfundate." Aceastã restrângere a exerciţiului deplin al atributelor derivate din dreptul de proprietate privatã pentru proprietarii de terenuri care au natura unor locuri înfundate contravine şi art. 44 din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Tribunalul Cluj - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã acţiunea în grãniţuire nu afecteazã dreptul de proprietate, ca instituţie juridicã, "ci vizeazã şi întinderea acestui drept, tocmai pentru ocrotirea sa, în condiţiile prevãzute de art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie", precum şi cã, "în ce priveşte dreptul la un proces echitabil, intimaţii nu au o poziţie de inferioritate, ei având la îndemânã toate mijloacele legale pentru a-şi dovedi şi apãra dreptul dobândit în mod legal." Mai aratã cã art. 6 din Convenţie "protejeazã drepturi concrete şi efective", iar pãrţile în proces trebuie sã facã dovada acestor drepturi, precum şi cã diferenţa de tratament juridic "a intimaţilor" este determinatã de amplasamentul imobilului ce constituie proprietatea lor şi pentru care este necesarã stabilirea servituţii.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã. Astfel, cu privire la criticile privind art. 584 din Codul civil, aratã cã "dreptul de a pretinde şi de a obţine grãniţuirea proprietãţii este urmarea fireascã a ocrotirii, inclusiv la nivel constituţional, a dreptului de proprietate al fiecãrui proprietar" şi reprezintã "un efect direct al caracterului real şi absolut al dreptului de proprietate", dând expresie şi respectãrii principiului exercitãrii cu bunã-credinţã a drepturilor şi obligaţiilor - art. 57 din Constituţie. Aşadar, "numai printr-o interpretare discutabilã" se poate susţine încãlcarea dreptului la apãrare şi nerespectarea principiului egalitãţii în drepturi. În continuare, apreciazã cã art. 616 din Codul civil nu încalcã, ci este în deplinã concordanţã cu textele menţionate din Constituţie şi din Convenţie.
Avocatul Poporului considerã cã nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate formulate cu privire la art. 584 şi 616 din Codul civil, care nu contravin dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţie invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 584 şi 616 din Codul civil, potrivit cãrora:
- Art. 584: "Orice proprietar poate îndatora pe vecinul sãu la grãniţuirea proprietãţii lipite cu a sa; cheltuielile grãniţuirii se vor face pe jumãtate.";
- Art. 616: "Proprietarul al cãrui loc este înfundat, care nu are nicio ieşire la calea publicã, poate reclama o trecere pe locul vecinului sãu pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-i despãgubi în proporţie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona."
Autorii excepţiei susţin cã art. 584 din Codul civil încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 24 - Dreptul la apãrare, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor şi a libertãţilor fundamentale - Dreptul la un proces echitabil şi ale art. 14 din Pactul cu privire la drepturile civile şi politice, referitoare la dreptul persoanei la un tribunal competent, independent şi imparţial stabilit prin lege. În susţinerea neconstituţionalitãţii art. 616 din Codul civil se invocã încãlcarea art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi ale art. 44 - Dreptul de proprietate privatã, ambele din Constituţie. Se mai invocã şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale - Protecţia proprietãţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
O primã criticã priveşte dispoziţiile art. 584 din Codul civil, care, în opinia autorilor excepţiei, contravine art. 16 şi 24 din Constituţie, precum şi dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, prin aceea cã "proprietarul fondului învecinat cãruia i se opune o acţiune în grãniţuire este plasat într-un dezavantaj net faţã de cel care invocã grãniţuirea, neavând la îndemânã pârghii procesuale efective de a paraliza acţiunea introdusã împotriva lui." Analizând textul de lege criticat, potrivit cãruia "Orice proprietar poate îndatora pe vecinul sãu la grãniţuirea proprietãţii lipite cu a sa; cheltuielile grãniţuirii se vor face pe jumãtate", prin raportare la prevederile constituţionale şi convenţionale invocate ca fiind încãlcate, Curtea constatã cã aceste susţineri sunt neîntemeiate. Art. 584 din Codul civil dispune în legãturã cu dreptul proprietarului unui imobil de a cere stabilirea hotarelor acestuia, pe cheltuiala comunã a proprietarilor învecinaţi, ceea ce nu numai cã nu încalcã dreptul de proprietate, ci, dimpotrivã, îl ocroteşte. Dreptul de a pretinde şi de a obţine grãniţuirea proprietãţii este efectul caracterului real şi absolut al dreptului de proprietate, în virtutea cãruia orice proprietar poate pretinde de la ceilalţi respectarea proprietãţii sale. De asemenea, Curtea nu poate reţine nici încãlcarea dreptului la apãrare prevãzut de art. 24 din Constituţie şi nici art. 16 din aceasta, referitor la egalitatea în drepturi. Astfel, din cuprinsul textului de lege criticat nu reiese cã "proprietarul fondului învecinat" nu are la dispoziţie toate mijloacele procesule pentru apãrarea drepturilor şi intereselor sale legitime, iar violarea principiului egalitãţii în drepturi existã atunci când se aplicã tratament diferenţiat unor cazuri egale. Or, din prevederile art. 584 din Codul civil nu rezultã instituirea unui asemenea tratament.
Considerentele arãtate justificã şi respingerea susţinerilor privind încãlcarea art. 14 din Pactul cu privire la drepturile civile şi politice, referitoare la dreptul persoanei la un tribunal competent, independent şi imparţial stabilit prin lege.
Cea de-a doua criticã de neconstituţionalitate priveşte art. 616 din Codul civil, în legãturã cu care se susţine cã încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi ale art. 44 - Dreptul de proprietate privatã, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale - Protecţia proprietãţii.
Analizând aceste susţineri, Curtea constatã cã art. 616 din Codul civil a mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate şi, de exemplu, prin <>Decizia nr. 536 din 31 mai 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 14 august 2007, aceasta a statuat cã dreptul de servitute este un drept real imobiliar, dezmembrãmânt al dreptului de proprietate, care presupune prin natura sa imposibilitatea exercitãrii dreptului de proprietate în deplinãtatea atributelor sale. Dreptul de servitute reprezintã o limitare legalã a dreptului de proprietate, permisã de dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Aşadar, legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, instituind anumite limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, în aşa fel încât sã nu interfereze cu interesele generale sau cu interesele particulare ale altor subiecte de drept.
Cele statuate prin decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe.
Pentru argumentele înfãţişate, urmeazã a fi respinse şi criticile potrivit cãrora art. 616 din Codul civil este contrar art. 1 - Protecţia proprietãţii din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi cele referitoare la încãlcarea art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 584 şi art. 616 din Codul civil, excepţie ridicatã de Nicolae Stoian, Maria Stoian, Nicolae Dan Stoian şi Nicoleta Alina Stoian din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 9.673/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iulie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
