Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 826 din 26 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
DECIZIE nr. 826 din 26 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 524 din 30 iulie 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Petre Lãzãroiu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Puskas Valentin Zoltan - judecãtor Tudorel Toader - judecãtor Augustin Zegrean - judecãtor Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, excepţie ridicatã de S.C. "Flavia" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 11.171/325/2008 al Judecãtoriei Timişoara, cauzã ce constituie obiectul Dosarului nr. 393D/2009 al Curţii Constituţionale. La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin doamna Flavia-Consuela Crãciun, în calitate de mandatar, cu procurã specialã depusã la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 444D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Violeta Petre în Dosarul nr. 9.688/302/2008 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Preşedintele Curţii Constituţionale, vãzând identitatea de obiect al acestor cauze, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii lor. Partea prezentã lasã la aprecierea Curţii Constituţionale, iar reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a celor douã dosare. Curtea, în temeiul <>art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 444D/2009 la Dosarul nr. 393D/2009, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii Constituţionale acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei ridicate în Dosarul nr. 393D/2009, care solicitã admiterea excepţiei, reiterând, în esenţã, aceleaşi considerente expuse şi în faţa instanţei de judecatã. Depune o copie a certificatului de înregistrare a denumirii societãţii comerciale al cãrei mandatar este, precum şi concluzii scrise. Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv <>Decizia nr. 199/2005 . În plus, menţioneazã cã în Dosarul nr. 444D/2009 autorul excepţiei solicitã, prin criticile formulate, completarea textului de lege examinat, în sensul introducerii unui termen rezonabil înãuntrul cãruia contravenientul sã aibã posibilitatea realã sã intre în legalitate. Aceastã atribuţie nu aparţine, însã, competenţei Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele: Prin încheierile din 20 ianuarie 2009, pronunţate în Dosarul nr. 11.171/325/2008, respectiv nr. 9.688/302/2008, Judecãtoria Timişoara şi, respectiv, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii. Excepţiile au fost ridicate de S.C. "Flavia" - S.R.L. din Timişoara şi, respectiv, de Violeta Petre, în cauze civile având ca obiect obligaţia de a face. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã mãsura desfiinţãrii construcţiilor realizate nelegal, prevãzutã de <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, încalcã principiul egalitãţii în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la apãrare, afecteazã exercitarea dreptului de proprietate privatã, precum şi principiul constituţional potrivit cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi. În acest sens, se aratã cã termenul prevãzut în procesul-verbal de sancţionare a contravenţiei pentru intrarea în legalitate este insuficient, în condiţiile în care, deşi termenul legal de soluţionare a unei cereri privind eliberarea unei autorizaţii este de 30 de zile, acesta este cu mult depãşit, în toate cazurile, de autoritãţile administraţiei publice competente. Declanşarea unui litigiu împotriva respectivei autoritãţi publice presupune parcurgerea obligatorie a procedurii prealabile, urmatã de stabilirea primului termen de judecatã, care de multe ori depãşeşte "cu mult cele 90 de zile prevãzute în procesul-verbal de sancţionare pentru intrarea în legalitate." În plus, procedura prevãzutã de <>Legea nr. 50/1991 este inechitabilã şi lipseşte contravenientul de garanţiile dreptului la apãrare, deoarece, pe de o parte, actul normativ nu prevede un termen de prescripţie a dreptului organelor administraţiei publice de a cere în instanţã desfiinţarea construcţiei, ceea ce face posibilã exercitarea oricând, deci abuzivã, a acestui drept. Pe de altã parte, în momentul sesizãrii instanţei, organul constatator "este deja în posesia unui titlu executor reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenţiei," ceea ce conferã acestuia o poziţie privilegiatã, iar instanţei de judecatã un rol pur formal, doar de stabilire a termenului în care trebuie desfiinţate construcţiile. Totodatã, se aduce atingere dreptului de proprietate prin faptul cã proprietarul este lipsit de bunul sãu, fãrã sã existe o expropriere pentru cauzã de utilitate publicã şi fãrã prealabilã despãgubire, pãrţi din bunul în care este încorporat bunul supus mãsurii desfiinţãrii fiind distruse. Judecãtoria Timişoara, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 393D/2009, apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 444D/2009, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, astfel cum s-a pronunţat constant Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu <>deciziile nr. 581/2006 , <>nr. 639/2007 , <>nr. 820/2007 sau <>nr. 881/2007 . Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii sunt constituţionale. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, având urmãtorul conţinut: "(1) În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrãrilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecãtoreşti pentru a dispune, dupã caz: (...) b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal." Autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocã prevederile <>art. 16 alin. (1), (2) şi (3) privind egalitatea în drepturi, <>art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la dreptul de acces la instanţã şi dreptul pãrţilor la un proces echitabil, <>art. 24 alin. (1) în legãturã cu dreptul la apãrare, <>art. 44 - "Dreptul de proprietate privatã" şi ale <>art. 124 alin. (2) din Constituţie , referitoare la principiul potrivit cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în jurisprudenţa sa, s-a mai pronunţat asupra conformitãţii dispoziţiilor <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 faţã de normele şi principiile fundamentale invocate şi în prezenta cauzã. Un exemplu în acest sens este <>Decizia nr. 865 din 10 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 august 2008, prin care Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate, reţinând, pentru argumentele acolo arãtate, cã textul de lege criticat nu încalcã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, dreptul de acces la instanţã şi dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, dreptul la apãrare, dreptul de proprietate privatã şi nici principiul potrivit cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi. Întrucât în cauza de faţã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, soluţia pronunţatã cu acel prilej şi considerentele ce au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în aceastã cauzã. În plus, critica de neconstituţionalitate vizeazã şi aspecte legate de o pretinsã lipsã de reglementare, în sensul instituirii unui termen de prescripţie înãuntrul cãruia organele competente ale administraţiei publice au prerogativa de a cere în instanţã desfiinţarea construcţiei, termen asemãnãtor celui de 2 ani de prescriere a sancţiunii amenzii contravenţionale. Din aceastã perspectivã, însã, excepţia de neconstituţionalitate are caracter inadmisibil, deoarece Curtea Constituţionalã nu are competenţe în ceea ce priveşte activitatea de legiferare, Parlamentul fiind, potrivit <>art. 61 din Constituţie , singura autoritate legiuitoare a ţãrii. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUŢIONALÃ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, excepţie ridicatã de S.C. "Flavia" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 11.171/325/2008 al Judecãtoriei Timişoara şi de Violeta Petre în Dosarul nr. 9.688/302/2008 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 mai 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
