Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 82 din 15 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, excepţie ridicatã direct de Avocatul Poporului.
La apelul nominal se prezintã din partea instituţiei Avocatul Poporului expert pentru probleme juridice Bianca Drãghici.
Magistratul-asistent referã asupra actelor depuse la dosar prin care Stãnicã Vergicã, Asofie Ionel, Ristea Voicu, Constantin Stancu, Popescu Rãzvan Dragoş, Iancu Florin, Truşcã Adrian şi Chiriac Constantin, reprezentaţi prin avocat Lucian Bolcaş, formuleazã o cerere de intervenţie în cauzã. De asemenea, a menţionat şi actul depus de Radu-Cristian Brãileanu, prin care se solicitã intervenţia în interes propriu.
Domnul avocat Lucian Bolcaş, prezent în salã, solicitã admiterea cererii de intervenţie, invocând <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 .
Preşedintele dã cuvântul reprezentantului Ministerului Public asupra cererilor formulate.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea cererilor de intervenţie accesorie şi intervenţie în interes propriu, arãtând cã acestea sunt aplicabile doar în procesul civil, iar nu şi în faţa jurisdicţiei constituţionale.
Curtea, deliberând, respinge cererile de intervenţie formulate, întrucât dispoziţiile art. 49 din Codul de procedurã civilã, referitoare la cererile de intervenţie, sunt aplicabile doar în ceea ce priveşte procesul civil, iar nu şi în faţa Curţii Constituţionale, care îşi exercitã atribuţiile potrivit unei proceduri jurisdicţionale autonome.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul pe fond reprezentantului Avocatului Poporului.
Reprezentantul Avocatului Poporului solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care susţine cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 nu aduce atingere dreptului la pensie şi dreptului la muncã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Adresa nr. 000108 din 7 ianuarie 2009, înaintatã Curţii Constituţionale în temeiul art. 146 lit. d) teza finalã din Constituţie, Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului invocã trei aspecte principale care pun în discuţie constituţionalitatea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 .
1. Actul normativ criticat este contrar art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afecteazã drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncã şi dreptul la pensie prevãzute de art. 41 şi art. 47 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentalã. În acest sens, aminteşte cã, potrivit celor statuate de Curtea Constituţionalã în <>Decizia nr. 1.189/2008 , sensul juridic al verbului "a afecta" cuprinde mai multe nuanţe, precum pe cel de "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vãtãma", "a leza" sau "a antrena consecinţe negative". Or, potrivit acestor conotaţii, prin interdicţia ce se impune pensionarilor pentru limitã de vârstã, precum şi celor ai instituţiilor din sistemul justiţiei, de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã de a cumula pensia cu veniturile obţinute dintr-o funcţie remuneratã de la bugetul de stat sunt afectate dreptul la muncã şi dreptul la pensie în însãşi substanţa lor. În plus, prin conţinutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ şi dreptul la salariu şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţã, care sã asigure un trai civilizat şi decent al cetãţenilor.
Prin prisma aceleiaşi critici privind încãlcarea dreptului la muncã, Avocatul Poporului considerã cã este încãlcat şi art. 20 din Constituţie prin raportare la prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garanteazã dreptul la muncã.
În lumina tuturor acestor texte, aratã cã dreptul la muncã al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei îngrãdiri sau limitãri, fiecare persoanã fiind liberã sã munceascã în mãsura posibilitãţilor sale fizice şi intelectuale pe care singurã le poate aprecia.
2. <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 contravine art. 135 alin. (2) lit. f) din Legea fundamentalã, care stabileşte în sarcina statului obligaţia de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calitãţii vieţii.
De asemenea, sunt încãlcate şi prevederile art. 44 din Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privatã, precum şi ale art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, prin care este consacrat şi protejat dreptul de proprietate. În acest sens, aratã cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauza Buchen contra Cehiei - 2002, noţiunea de "bun" înglobeazã orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economicã, astfel cã dreptul la salariu şi dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate. Aşa fiind, interdicţia de a cumula pensia cu salariul echivaleazã practic cu o expropriere, fapt ce contravine art. 44 alin. (3) din Constituţie.
Avocatul Poporului considerã, de asemenea, cã actul normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat, de vreme ce dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentalã.
3. Prin nerespectarea drepturilor fundamentale amintite se încalcã şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentalã, care instituie obligaţia respectãrii Constituţiei şi a supremaţiei sale. În aceste condiţii, motivele de ordin financiar care au stat la baza emiterii ordonanţei nu pot justifica încãlcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 33 din Legea nr. 47/1992 , sesizarea a fost transmisã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 este constituţionalã. În acest sens, aratã cã acest act normativ prevede exercitarea unui drept de opţiune, şi nu o suprimare a dreptului la muncã sau la pensie, aşa încât nu sunt incidente prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. Astfel, "dreptul la muncã prevãzut de art. 41 din Constituţie nu limiteazã exercitarea acestuia doar în cazurile în care cetãţeanul este angajat cu contract individual de muncã sau desfãşoarã o activitate pe baza unor raporturi de serviciu, ci vizeazã şi acele situaţii în care prestaţiile se plãtesc cu ora sau în alte moduri, stabilite prin convenţia pãrţilor". De asemenea, dreptul la pensie nu este desfiinţat, suspendarea intervenind doar ca urmare a opţiunii exprimate a persoanei pensionate de a se reîncadra în corpul activ al societãţii, prin angajarea în cadrul sistemului public. Aceastã suspendare nu opereazã şi în situaţia reîncadrãrii în sistemul privat.
Guvernul mai aratã cã, "aşa cum prin lege se impun condiţii specifice referitoare la studii, vechime etc., în acelaşi mod, printr-un act normativ cu forţã juridicã de lege, poate fi stabilitã condiţia de a nu beneficia de pensie la momentul încadrãrii într-o funcţie din sistemul public", fapt ce nu contravine art. 41 alin. (1) din Constituţie. În sprijinul acestor argumente este invocatã şi <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 739/2008 , în care s-a arãtat cã art. 41 din Legea fundamentalã nu interzice stabilirea unor condiţii în legãturã cu exercitarea dreptului la muncã atât timp cât orice persoanã care doreşte sã aleagã o profesie sau un loc de muncã este chematã sã întruneascã aceste condiţii legale.
În legãturã cu susţinerea potrivit cãreia <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 ar contraveni art. 115 alin. (6) din Constituţie, Guvernul aratã cã posibilitatea de a cumula dreptul pensiei cu salariul "nu reprezintã un drept în sine, cu atât mai puţin un drept fundamental", ci o opţiune a legiuitorului în funcţie de realitãţile sociale şi economice de la un moment dat. În acelaşi sens, susţine cã "nu se poate pune nici problema unei limitãri a exerciţiului unor drepturi, care, fiecare în sine şi separat, se pot exercita în condiţii nemodificate de actul normativ contestat", iar dreptul la muncã "nu presupune obligaţia corelativã a statului de a asigura tuturor angajarea în sistemul public".
În sensul celor arãtate, invocã şi considerentele reţinute de Curtea Constituţionalã în <>Decizia nr. 375/2005 şi <>Decizia nr. 290/2004 . În schimb, se apreciazã cã jurisprudenţa invocatã de Avocatul Poporului în motivarea sa are în vedere alte situaţii decât cele în speţã.
În legãturã cu susţinerea de neconstituţionalitate raportatã la art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, Guvernul aratã cã acest articol instituie o obligaţie de mijloace, iar nu de rezultat, iar aceastã obligaţie trebuie apreciatã "în raport cu circumstanţele unui anumit stadiu de dezvoltare economicã".
Critica privind încãlcarea dreptului de proprietate şi realizarea unei exproprieri este respinsã cu motivarea cã, potrivit <>Legii nr. 33/1994 , obiectul exproprierii poate fi doar bunuri imobile, iar nu şi sume de bani pe care o persoanã nu le-a obţinut încã, iar exproprierea se realizeazã pentru lucrãri de interes public, ceea ce nu este cazul în speţã.
În sfârşit, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi la modul în care Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a interpretat noţiunea de "bun" în cauza Bucheî contra Cehiei, Guvernul, fãrã a contesta cã dreptul la pensie poate fi considerat un "bun", aratã cã acest drept nu este încãlcat, ordonanţa de urgenţã criticatã vizând doar cumulul pensiei cu salariul. În plus, aratã cã, în speţa amintitã, Curtea de la Strasbourg nu s-a pronunţat asupra acestei probleme.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând sesizarea formulatã de Avocatul Poporului, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorulraportor, actele depuse la dosar, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza finalã din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29-33 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã direct de Avocatul Poporului.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 5 ianuarie 2009.
Avocatul Poporului susţine cã acest act normativ încalcã urmãtoarele prevederi constituţionale: art. 1 alin. (5) care consacrã supremaţia Constituţiei şi instituie obligaţia respectãrii sale, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncã, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 47 alin. (2) teza întâi referitor la dreptul la pensie şi art. 135 alin. (2) lit. f) care instituie obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calitãţii vieţii. De asemenea, considerã cã este încãlcat şi art. 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care se referã la dreptul de proprietate, şi în raport cu prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garanteazã dreptul la muncã.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit susţinerilor Avocatului Poporului, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 contravine dispoziţiilor constituţionale sub mai multe aspecte. Unele dintre aceste aspecte pun în discuţie constituţionalitatea extrinsecã a actului normativ, în timp ce altele se referã la conţinutul reglementãrii în sine.
Astfel, autorul excepţiei susţine cã acest act normativ afecteazã drepturi fundamentale, precum dreptul la muncã şi dreptul la pensie, contravenind astfel art. 115 alin. (6) din Constituţie, care stabileşte domeniile în care ordonanţele de urgenţã nu pot reglementa. De asemenea, între motivele invocate în susţinerea excepţiei se regãsesc şi cele referitoare la încãlcarea dreptului de proprietate, nerespectarea obligaţiei statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calitãţii vieţii, acţiunea retroactivã a prevederilor ordonanţei prin desfiinţarea unor drepturi câştigate şi nerespectarea supremaţiei Constituţiei.
Curtea urmeazã sã analizeze mai întâi dacã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 respectã condiţiile de constituţionalitate extrinsecã puse în discuţie de Avocatul Poporului, respectiv dacã afecteazã drepturi fundamentale, contravenind, în consecinţã, art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Din aceastã perspectivã, Curtea constatã cã prin dispoziţiile cuprinse în ordonanţã se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionalã desfãşuratã în cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice şi, corelativ, se impune obligaţia persoanelor aflate în situaţia menţionatã de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesionalã, altfel spus, de a renunţa la pensie continuându-şi activitatea profesionalã sau de a înceta activitatea profesionalã aducãtoare de venituri şi de a-şi conserva pensia.
Interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţã afecteazã prin limitare atât dreptul la pensie prevãzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, cât şi dreptul la muncã consacrat prin art. 41 din Legea fundamentalã.
Luând în considerare prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, în conformitate cu care ordonanţele de urgenţã nu pot afecta drepturile şi libertãţile prevãzute în Constituţie, Curtea Constituţionalã urmeazã sã constate cã prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 sunt neconstituţionale, deoarece afecteazã drepturile fundamentale menţionate mai sus.
Faţã de cauza de neconstituţionalitate astfel reţinutã, Curtea Constituţionalã constatã cã nu mai este cazul sã se examineze şi celelalte motive de neconstituţionalitate invocate de Avocatul Poporului.
Curtea face, de asemenea, precizarea cã, prin constatarea neconstituţionalitãţii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 , Guvernul nu este împiedicat sã promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivitãţii legii, nediscriminãrii şi egalitãţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevãzute de Constituţie, mãsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulatã cu veniturile realizate din muncã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 32-33 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicatã direct de Avocatul Poporului şi constatã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrarã art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 ianuarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
