Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 816 din 21 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 9 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Apa Canal" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 1.431/233/2010 al Judecãtoriei Galaţi.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, consilierul juridic Violeta Laura Cazan, cu delegaţie depusã la dosar. Lipseşte partea Asociaţia de Locatari nr. 863 Galaţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicitã admiterea acesteia pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã este opţiunea legiuitorului ca pentru o perioadã de timp determinatã sã scuteascã de la plata unor penalitãţi anumite categorii de persoane, şi anume pe cele cu venituri reduse, dându-le totodatã posibilitatea de a-şi achita cotele de întreţinere.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.431/233/2010, Judecãtoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţilor de proprietari, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Apa Canal" - S.A. din Galaţi, într-o cauzã civilã având ca obiect o somaţie de platã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului, deoarece penalitãţile reprezintã, în accepţiunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, un drept de creanţã, ce are semnificaţia unui bun şi, în consecinţã, reprezintã un drept de proprietate. Potrivit acestei jurisprudenţe (Hotãrârea pronunţatã în Cauza Pesson Compania Naviera S.A. împotriva Belgiei, 1995), protecţia instituitã de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale include în noţiunea de bun şi interesele economice ale unei persoane dacã se prezintã sub forma unei speranţe legitime.
În continuare, aratã cã prevederile art. II din Legea nr. 175/2010 dispun cã sumele cu titlu de penalitãţi datorate cãtre asociaţiile de proprietari vor fi anulate din obligaţiile contractuale existente între asociaţiile de proprietari şi societatea furnizoare de servicii. În aceste condiţii, creditorul obligaţiei principale nu mai are dreptul sã pretindã pentru întârzierea plãţii respective penalitãţi, fiind lipsit de orice modalitate de compensare. Mai mult, contrar prevederilor Legii nr. 175/2010, penalitãţile de întârziere datorate de utilizatorii serviciilor de alimentare cu apã şi de canalizare continuã sã fie prevãzute în actele normative ce reglementeazã aceste servicii [art. 42 alin. (10) din Legea nr. 51/2006 şi art. 30 alin. (4) din Legea nr. 241/2006], având caracterul unor norme speciale ce se aplicã cu prioritate faţã de reglementãrile ce vizeazã organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.
Totodatã, considerã cã prevederile de lege criticate contravin principiului constituţional al neretroactivitãţii legii, deoarece modificã raporturi juridice nãscute anterior şi ale cãror efecte sau consumat deja prin naşterea obligaţiei de platã, în speţã plata de penalitãţi.
De asemenea, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin şi art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei puterilor în stat, în ipoteza în care obligarea asociaţiei la plata penalitãţilor cãtre furnizorul de utilitãţi publice a fost dispusã prin hotãrâri judecãtoreşti irevocabile.
Judecãtoria Galaţi considerã cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât anuleazã un drept de creanţã ce reprezintã un "obiect" al dreptului de proprietate şi, totodatã, "introduce o discriminare de tratament între consumatorul final asociaţie-furnizor de servicii, pe de o parte, şi furnizor de servicii-furnizor de materii prime, pe de altã parte".
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã excepţia întemeiatã, sens în care aratã cã, potrivit textului de lege criticat, sunt anulate fãrã compensaţie creanţele furnizorilor de servicii de utilitãţi publice, de natura penalitãţilor de întârziere, pe care le au împotriva debitorilor, ceea ce semnificã o lipsire de proprietate în sensul art. 10 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Este invocatã jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la semnificaţia noţiunii de "bun" (Cauza Saggio contra Italiei şi Cauza Şandor şi Virgil Ionescu contra României).
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintã art. II din Legea nr. 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 20 iulie 2010, text de lege care are urmãtoarea redactare: "(1) Proprietarii care îşi achitã integral cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiilor de proprietari în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi vor fi scutiţi de la plata penalitãţilor generate de suma restantã cu titlu de bazã. Prin cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiilor de proprietari se înţelege datoria cu titlu de bazã fãrã suma rezultatã din penalitãţi.
(2) Prevederile alin. (1) se aplicã şi chiriaşilor care deţin spaţiu locativ în baza unui contract de închiriere cu autoritãţile administraţiei publice locale, centrale sau cu orice instituţie a statului.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplicã familiilor al cãror venit net minim lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, nu depãşeşte suma de 1.000 lei.
(4) Sumele cu titlu de penalitãţi datorate cãtre asociaţiile de proprietari, anulate conform prezentei legi, vor fi anulate şi din obligaţiile contractuale existente între asociaţiile de proprietari şi societatea furnizoare de servicii."
În susţinerea neconstituţionalitãţii textului de lege criticat sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privatã şi art. 136 alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietãţii private. Este invocatã şi încãlcarea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Prevederile de lege criticate exonereazã de la plata penalitãţilor generate de suma restantã cu titlu de bazã familiile de proprietari şi chiriaşi care deţin spaţii locative în baza unor contracte de închiriere cu autoritãţile administraţiei publice locale, centrale sau orice instituţie a statului şi al cãror venit minim lunar pe membru de familie nu depãşeşte suma de 1.000 lei. De asemenea, prevederile de lege criticate exonereazã de la plata penalitãţilor rezultate din neîndeplinirea obligaţiilor contractuale faţã de societatea furnizoare de servicii şi asociaţiile de proprietari.
Scopul reglementãrilor legale examinate este acela de a se asigura plata la termen a prestãrilor de servicii comunitare de utilitate publicã [potrivit art. 1 alin. (2^1) din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, 563 din 29 iunie 2006, serviciul public de alimentare cu apã şi de canalizare face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitãţi publice], de cãtre toţi beneficiarii, problema fiind de interes general. Intervenţia legiuitorului în acest domeniu este justificatã nu numai pentru instituirea de mãsuri de protecţie socialã, dar şi pentru faptul cã aceşti operatori economici sunt regii autonome de stat. În aceste condiţii, beneficiarii acestor scutiri sunt stimulaţi sã achite cotele de întreţinere curentã pentru serviciile prestate de cãtre furnizori.
În ceea ce priveşte susţinerea cã textul de lege criticat contravine principiului constituţional al neretroactivitãţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentalã, Curtea observã cã prevederile de lege criticate sunt de imediatã aplicare, dispunând numai pentru perioada ce urmeazã intrãrii lor în vigoare.
În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã a stabilit, de principiu, cu prilejul soluţionãrii unor excepţii de neconstituţionalitate având ca obiect alte dispoziţii legale criticate pentru încãlcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, cã "o lege nu este retroactivã atunci când modificã pentru viitor o stare de drept nãscutã anterior şi nici atunci când suprimã producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru cã în aceste cazuri legea nouã nu face altceva decât sã refuze supravieţuirea legii vechi şi sã reglementeze modul de acţiune în timpul urmãtor intrãrii ei în vigoare, adicã în domeniul ei propriu de aplicare" (Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002; în acelaşi sens este şi Decizia nr. 73 din 6 martie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 11 mai 2001).
Cu privire la susţinerea potrivit cãreia prevederile de lege criticate contravin art. 44 alin. (1) şi art. 136 alin. (5) din Constituţie, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cu motivarea cã penalitãţile în accepţiunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului reprezintã un bun, Curtea constatã cã nici aceasta nu poate fi primitã.
În acest sens, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, în Hotãrârea din 26 septembrie 2000, pronunţatã în Cauza King şi alţii versus Marea Britanie, interpretând înţelesurile noţiunilor de "bunuri" şi "proprietate", a statuat cã nu pot fi considerate un bun, în sensul convenţiei, câştigurile viitoare, decât de la momentul la care sunt percepute ori existã deja o creanţã executorie.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Apa Canal" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 1.431/233/2010 al Judecãtoriei Galaţi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
