Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 813 din 21 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 9 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, excepţie ridicatã de Petra Manda în Dosarul nr. 41.415/3/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 41.415/3/2009, Tribunalul Gorj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei.
Excepţia a fost ridicatã de Petra Manda într-o cauzã civilã având ca obiect anularea unei adopţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) şi (2), întrucât reglementeazã o limitare a categoriei persoanelor care pot solicita instanţei de judecatã constatarea nulitãţii adopţiei, dupã dobândirea de cãtre adoptat a capacitãţii de exerciţiu, ipotezã în care acţiunea aparţine numai acestuia. Astfel, considerã cã atât adoptatul, cât şi adoptatorul trebuie sã aibã posibilitatea sã invoce nerespectarea condiţiilor de formã şi fond ale adopţiei dupã ce adoptatul devine major, deoarece acesta, având capacitatea de exerciţiu deplinã, poate sã îşi apere singur interesele.
Tribunalul Gorj - Secţia civilã considerã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece legiuitorul, având în vedere principiul interesului superior al minorului, a instituit o nulitate sub condiţie ce nu poate fi caracterizatã ca o nulitate absolutã, fiind o sancţiune juridicã subordonatã acestui principiu.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009, având urmãtoarea redactare: "[...] Dupã dobândirea de cãtre adoptat a capacitãţii depline de exerciţiu, acţiunea aparţine numai acestuia."
Textele constituţionale considerate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 63 din Legea nr. 273/2004 au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentalã şi având motivãri similare.
În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 1.327 din 13 octombrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 10 decembrie 2009, Decizia nr. 73 din 21 ianuarie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010, şi Decizia nr. 1.023 din 14 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 5 noiembrie 2010, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat cã reglementarea legalã criticatã nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 şi 21.
În aceste decizii, Curtea a reţinut cã reglementarea, prin dispoziţiile cuprinse în textul art. 63 din Legea nr. 273/2004, a exercitãrii acţiunii în declararea nulitãţii adopţiei reprezintã o consecinţã fireascã a modului în care legiuitorul a conceput şi a definit nulitatea adopţiei, ca o sancţiune juridicã subordonatã ocrotirii interesului superior al copilului. În condiţiile în care adoptatul dobândeşte capacitatea deplinã de exerciţiu, nu mai este necesar ca interesul superior al acestuia sã fie apãrat pe calea intentãrii de cãtre orice persoanã interesatã a unei cereri de declarare a nulitãţii adopţiei şi nici pe calea aprecierii de cãtre instanţa de judecatã a interesului lui de a se menţine adopţia. A admite cã şi dupã ce adoptatul a devenit major exercitarea acţiunii de declarare a adopţiei ar putea fi exercitatã de altã persoanã echivaleazã cu nerecunoaşterea aptitudinii celui în cauzã de a-şi identifica propriul interes şi, deci, cu negarea capacitãţii lui de exerciţiu.
Atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitate şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, excepţie ridicatã de Petra Manda în Dosarul nr. 41.415/3/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
