Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 81 din 14 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 alin. 1 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2000
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Gabriela Ghita - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 40 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 105/2000 , excepţie ridicatã de Bebe Burciu din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 4.214/2001 al Judecãtoriei Drobeta-Turnu Severin. La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. În acest sens se arata ca prin dispoziţiile de lege criticate legiuitorul a dorit sa organizeze desfãşurarea activitãţii rutiere fãrã riscuri pentru ceilalţi participanţi la trafic. În consecinta, se apreciazã ca <>art. 40 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 nu contravine, asa cum susţine autorul exceptiei, prevederilor art. 25, art. 41 alin. (1) teza întâi şi alin. (6) şi art. 49 din Constituţie.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 20 iulie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 4.214/2001, Judecãtoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 40 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 105/2000 . Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Bebe Burciu într-o cauza având ca obiect plângerea formulatã de acesta impotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenţii prevãzute de textul de lege criticat ca fiind neconstitutional. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile <>art. 40 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 105/2000 incalca prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (1) şi (6), art. 49 şi 25, fãrã a se arata însã în ce consta aceasta încãlcare. Judecãtoria Drobeta-Turnu Severin, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este intemeiata. Astfel, se arata ca textul de lege criticat incalca art. 41 alin. (1) din Constituţie, deoarece "proprietarul unui autoturism ar trebui sa aibã dreptul de a transporta cu respectivul autoturism alte persoane (prieteni, cunoscuţi, rude) sau chiar necunoscuţi, contra plata, ori de câte ori se afla în tranzit, deci ocazional, şi acest drept nu poate şi nu trebuie sa fie limitat în mãsura în care dreptul de proprietate al autoturismului este garantat conform art. 41". În legatura cu susţinerea referitoare la încãlcarea alin. (6) al art. 41 din Constituţie se arata ca, în conformitate cu aceste dispoziţii constituţionale, "dreptul de proprietate implica şi nişte sarcini privind protecţia mediului, asigurarea bunei vecinãtãţi şi alte sarcini (obligaţii) ce trebuiesc a fi respectate potrivit legii sau obiceiului", "dar obiceiul este contrar <>art. 40 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 ". Contrarietatea dispoziţiilor de lege apreciate ca fiind neconstituţionale fata de prevederile art. 49 din Constituţie este motivatã în sensul ca "de vreme ce un proprietar de autoturism nu-l poate folosi pe acesta, chiar ocazional, conform finalitatii sale, ar insemna ca însãşi capacitatea sa de exerciţiu sa fie afectatã, fãrã a exista imperativele prevãzute de art. 49, care sa impunã asemenea limitãri în exerciţiul drepturilor şi libertãţilor". În sfârşit, în opinia instanţei de judecata, textul de lege criticat "incalca şi dispoziţiile art. 25 din Constituţie, cãci un cetãţean neposesor de autoturism, care ar trebui sa calatoreasca într-o zona ruralã, pentru care nu exista o cursa de transport rutier regulatã, ar fi în imposibilitatea de a se deplasa în acea localitate cu vreunul din autoturismele aflate în tranzit spre localitatea respectiva, deoarece proprietarii autoturismelor nu l-ar lua în vehiculul lor pe cãlãtor de frica sancţiunilor contravenţionale". Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens, în esenta, se arata ca dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 44/1997 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 105/2000 , "nu contravin dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi (6) din Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate garantat, şi nici dispoziţiilor art. 49 din Constituţie referitoare la restrangerea impusa pentru apãrarea ordinii şi sãnãtãţii publice <<numai prin lege>> a exerciţiului drepturilor - în speta, cel de libera circulaţie a persoanelor cu mijloace proprii de transport rutier, precum şi cel de folosinta a acestor mijloace (element al dreptului de proprietate) - asigurându-se realizarea acestor drepturi în condiţiile prevãzute de ordonanta, fãrã a se aduce atingere <<existenţei>> acestor drepturi". Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 40 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 105/2000 , care prevãd: "Constituie contravenţie, în mãsura în care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni, şi se sancţioneazã ca atare urmãtoarele fapte: a) efectuarea de transporturi rutiere sau desfãşurarea de activitãţi conexe acestora, conform prevederilor anexei nr. 2 pct. C, fãrã licenţe sau cu licenţe cu valabilitate expiratã, suspendate sau anulate, precum şi nerespectarea prevederilor caietelor de sarcini, anexe la acestea;" În opinia autorului exceptiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin art. 25, art. 41 alin. (1) şi (6) şi art. 49 din Constituţie, care prevãd: - Art. 25: "(1) Dreptul la libera circulaţie, în ţara şi în strãinãtate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitãrii acestui drept. (2) Fiecãrui cetãţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau resedinta în orice localitate din ţara, de a emigra, precum şi de a reveni în ţara."; - Art. 41 alin. (1) şi (6): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. [...] (6) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinãtãţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului."; - Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea trebuie sa fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãţii." Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã retine ca <>Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 105/2000 , constituie, astfel cum rezulta din art. 1 alin. (1) al acesteia, cadrul general pentru "organizarea, efectuarea şi asigurarea desfãşurãrii fluente şi în siguranta a transporturilor rutiere de persoane şi mãrfuri, cu respectarea principiilor liberei concurente şi a mãsurilor de protecţie a mediului înconjurãtor, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi pentru satisfacerea necesitãţilor economiei naţionale şi nevoilor de apãrare a tarii". În consecinta, prin dispoziţiile art. 40 din ordonanta se sancţioneazã faptele de încãlcare a prevederilor acesteia şi care constituie contravenţii sau infracţiuni. Printre acestea este şi fapta prevãzutã la alin. (1) lit. a) din articol, constând în efectuarea de transporturi rutiere sau desfãşurarea de activitãţi conexe acestora, conform prevederilor anexei nr. 2 pct. C, "fãrã licenţe sau cu licenţe cu valabilitate expiratã, suspendate sau anulate, precum şi nerespectarea prevederilor caietelor de sarcini, anexe la acestea". Sancţionarea contravenţionalã, în temeiul <>art. 40 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 , a posesorilor de autoturisme are în vedere faptul ca aceştia nu desfãşoarã un transport în interes personal, ceea ce ar corespunde scopului pentru care ei deţin autoturismul, ci efectueazã un transport rutier rezervat operatorilor de transport, respectiv persoanelor juridice romane sau strãine, care deţin în proprietate sau cu alt titlu vehicule rutiere şi care efectueazã transporturi interne şi/sau internaţionale, precum şi activitãţi conexe acestora. Or, potrivit art. 33 alin. (1) din ordonanta "pot desfasura operaţiuni de transport rutier operatorii de transport rutier înscrişi în Registrul operatorilor de transport rutier, ţinut de autoritatea competenta". Asa fiind, desfãşurarea unor asemenea activitãţi şi de cãtre alte persoane reprezintã, pe de o parte, o concurenta neloialã, iar pe de alta parte, efectuarea unui transport public rezervat de lege celor care deţin licentele necesare pentru aceasta, sens în care trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute la art. 34 din ordonanta, referitoare la onorabilitate, competenta profesionalã, capacitate financiarã şi baza tehnica materialã necesarã. Fata de cele arãtate Curtea constata ca dispoziţiile constituţionale ale art. 41 alin. (1), referitoare la garantarea dreptului de proprietate, şi ale alin. (6), privind sarcinile ce greveazã proprietatea, nu sunt incidente în cauza şi, în consecinta, nu poate retine încãlcarea lor. Totodatã Curtea urmeazã sa înlãture şi susţinerea potrivit cãreia sunt incalcate prevederile art. 25 din Constituţie, care consacra dreptul la libera circulaţie a cetãţenilor. Aceasta întrucât textul de lege criticat nu conţine dispoziţii care sa vizeze acest drept, ci sancţioneazã nerespectarea prevederilor ordonanţei, care reglementeazã organizarea, efectuarea şi asigurarea desfãşurãrii fluente şi în siguranta a transporturilor rutiere de persoane şi mãrfuri. În sfârşit, Curtea nu poate retine vreo contradictie între art. 40 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 40/1997 şi dispoziţiile art. 49 din Constituţie, privind restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, iar autorul exceptiei, ca de altfel şi cu privire la celelalte texte constituţionale invocate ca fiind incalcate, nu formuleazã nici un argument în acest sens.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 40 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 105/2000 , excepţie ridicatã de Bebe Burciu din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 4.214/2001 al Judecãtoriei Drobeta-Turnu Severin. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 14 martie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu
──────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
