Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 809 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1 din 4 ianuarie 2016
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Gheorghe Căţoi în Dosarul nr. 5.627/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1116D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Casa Judeţeană de Pensii Prahova a depus la dosar o întâmpinare prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 353 din 24 septembrie 2013.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 10 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.627/105/2014, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Gheorghe Căţoi în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă dreptul de proprietate prin faptul că, deşi nu includ în stagiul de cotizare şi lunile pentru care nu s-a contribuit, impun împărţirea la 12 a punctajului anual, iar nu la numărul de luni în care a plătit efectiv contribuţii de asigurări sociale, astfel că împărţind la 12 punctajele realizate, şi nu la numărul de luni în care a cotizat efectiv, principiul contributivităţii consacrat la nivel convenţional este încălcat, operând o diminuare a punctajelor anuale realizate şi, implicit, a cuantumului final al pensiei, ceea ce înseamnă o încălcare a art. 47 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi art. 20 din Constituţie raportat la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
6. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 353 din 24 septembrie 2013.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
8. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 353 din 24 septembrie 2013, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, întâmpinarea depusă de Casa Judeţeană de Pensii Prahova, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv."
12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent şi ale art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra aceloraşi dispoziţii de lege, prin raportare la art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 353 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 26 noiembrie 2013, iar asupra dispoziţiilor similare din Legea nr. 19/2000, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 271 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 23 iunie 2014.
14. Prin Decizia nr. 353 din 24 septembrie 2013, Curtea a reţinut jurisprudenţa sa, potrivit căreia interpretarea pretins neconstituţională a textului de lege era generată de premisa greşită de la care pleca autorul excepţiei în acea cauză, care avea în vedere doar calculul punctajului anual, făcând abstracţie de faptul că, în final, punctajul mediu anual se va împărţi la numărul de ani care reprezintă stagiul complet de cotizare potrivit legii, iar nu la numărul de ani înăuntrul cărora s-a contribuit pentru a fi realizat stagiul de cotizare obligatoriu, număr care, în cazul celor care au realizat o contribuţie fracţionată, este mai mare decât numărul de ani care reprezintă stagiul de cotizare legal. Astfel, punctajul anual rezultat într-un an în care s-a cotizat fracţionat se va completa în final cu punctajul anual dintr-un alt an în care s-a cotizat, de asemenea, parţial, pentru a se completa stagiul de cotizare cerut de lege.
15. Curtea a mai reţinut că, pentru a obţine dreptul la pensie, alături de vârsta de cotizare, cel care solicită acest drept trebuie să întrunească numărul de ani de cotizare stabilit prin lege. Această perioadă reprezintă însumarea tuturor lunilor şi anilor cât o persoană a cotizat sau s-a aflat într-una din situaţiile asimilate de lege stagiului de cotizare, indiferent că acest stagiu s-a realizat neîntrerupt sau fragmentat. Pentru anii în care o persoană nu a cotizat decât parţial, este firesc ca punctajul anual să se calculeze proporţional cu perioada de contribuţie, aceasta urmând a se completa cu celelalte fracţiuni din alţi ani de cotizare periodică, până la însumarea numărului de ani de stagiu de cotizare cerut de lege. Astfel, potrivit art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, "punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare". Prin urmare, perioada care se va avea în vedere în final la stabilirea punctajului mediu anual, în funcţie de care este determinat cuantumul pensiei, este cea în care asiguratul a cotizat efectiv, iar nu numărul de ani în care s-a realizat acest stagiu, care poate fi diferit, în funcţie de data la care a început să contribuie şi dacă a contribuit neîntrerupt sau fracţionat în anumiţi ani.
16. Prin Decizia nr. 271 din 7 mai 2014, paragraful 18, Curtea a reţinut că, dacă punctajul anual al asiguratului s-ar determina prin împărţirea la numărul de luni efectiv lucrate, iar nu la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, s-ar ajunge ca - în ipoteza în care o persoană a lucrat anul întreg, iar alta doar o lună din anul respectiv - punctajul anual corespunzător să fie identic pentru ambele situaţii, ceea ce ar fi inechitabil.
17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
18. Astfel, pentru aceleaşi argumente, Curtea constată că dispoziţiile de lege potrivit cărora punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv nu încalcă dreptul de proprietate al asiguratului şi nici prevederile constituţionale ale art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent.
19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Căţoi în Dosarul nr. 5.627/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2015.
PREŞEDINTE,
DANIEL MARIUS MORAR
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
