Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 808 din 2 octombrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 822 din 6 decembrie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Valentin Mirişan, Aurel Mascaş, Adina Dumitrescu, Mitică Nicuşor Miu, Păunel Galoş, Radu Bodea, Adrian Ionel Sferle, Viorica Lenuţa Diniţă, Maria Magdalena Chirculescu, Nicolae Creivean, Simona Teodora Borsos, Monica Georgeta Matei, Viorel Gheorghe Gavra, Sebastian Vălean, Sebastian Leuca, Ovidiu Tudor Naghi, Herlea Claudia Morar, Dorel Moţiu, Adrian Iancu, Adrian Brişcan, Mihai Dan Chirilă, Demian Moca, Vasile Constantin Popa, Alin Lucian Leucea, Ioan Adrian Popovici, Călin Gheorghe Roman, Alexandru Lele, Adrian Constantin Pantea, Adina Claudia Cioflan, Marinela Ciuperger, Alexandru Gheorghe Mintaş, Gligor Sabău, Gabriela Cristina Birta, Adriana Ardelean, Alina Adriana Bodin, Ionuţ Bogdan, Atena Dragu, Ciprian Horia Puie, Ciprian Florentin Man, Daniel Titerlea, Marius Iancu, Tiberiu Sigheartău, Victoria Minodora Popovici, Dan Chirculescu, Teofil Ionel Ilisie, Simina Ioana Goia, Mihaela Bulzan, Maria Cotrău, Dida Adina Naghiu, Patricia Oros, Anca Raluca Popescu, Felicia Irina Popovici, Doriana Rotaru, Adela Stamatiu, Diana Sferle, Bianca Virginia Vulcan, Gheorghe Vidican, Ludovic Sarkozi, Rodica Popa, Cristian Marius Ardelean, Ancuţa Gavriş, Dorina Buidoş, Viorel Sabău, Dorica Stanciu, Ana Elena Butuşină, Mihaela Laura Hada, Carmen Antal, Adriana Ban, Nicoleta Crina Duma, Lenuţa Ilea, Ana Mudura, Mihaela Grosu, Amalia Sav, Rozalia Şerban, Aurelia Bala, Camelia Eliza Gavriluţ, Codruţa Criste, Mirela Milian, Daniela Bora, Camelia Lăcrămioara Mesaroş, Ana Mudura, Vasile Bara, Eugen Roman, Ioan Dan Şandor, Dan Zian Han, Ilie Tătar, Aurel Popa, Margareta Glitia, Claudia Ţoţa, Mariana Vălcan, Adriana Bun, Gabriela Cristea, Monica Adriana Pop, Remus Bogdan Achim, Nicolae Meseşan, Gheorghe Rus, Titiana Mada, Adrian Mureşan, Marius Mudura, Mărioara Varga, Carmen Gui, Floare Şandor, Florica Ramona Gangoş, Luiza Lidia Atodiresei, Mariana Puştea, Andreea Melinda Grigorean, Rodica Verche, Corina Beteringhe, Florica Andrei, Ioan Grigorean, Lenuţa Jurjuţ, Veronica Heredea, Romina Burtic, Anca Vasilica Bogdan, Teodor Driha, Amalia Drimbău, Maria Sîrcă, Marin Pop, Ioan Sabău, Camelia Garay, Mihaela Teuşdean, Remuş Călin Popa, Gabriela Turc, Sanda Cicortaş, Vasile Somyai şi Cristian Şichet în Dosarul nr. 4.827/111/2011 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 519D/2012.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 752D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Lidia Baboş, Camelia Blajan, Cristina Augustina Bontea, Alina Pompilia Botioc, Dorina Buzdugan, Diana Călugăr, Liliana Câmpean, Ani-Letiţia Chiş, Mariana-Maria Clapa, Alina Coman (Mocan), Elvira Curuţiu, Mariana Doboş, Adriana Gherman, Violeta Hanuschi, Tunde Hossu, Maria Karacsonyi, Daniela Kozma, Gabriela Matyas, Laura Miclea, Carmen Gabriela Miron, Emilia Mocan, Paul Oneş, Gabriela Petruş, Ioana-Marilena Popa, Gavril Sechelea, Claudia Şofron, Simona Ioana Şofron, Cristina Stana, Mirela Stîngaci, Ana-Alexandra Tămaş, Georgeta Cristina Ţifrea, Carmen Tomoioaga, Corina Tripon, Corina Turc, Anna-Maria Vinczeller şi Marin-Ioan Ziman în Dosarul nr. 4.706/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 752D/2012 la Dosarul nr. 519D/2012, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 2 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4.827/111/2011, şi prin Sentinţa civilă nr. 7.792 din 20 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 4.706/2/2011, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Valentin Mirişan şi alţii şi de reclamanţii Gabriela Petruş şi alţii în cadrul unor litigii având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiţie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care prevedeau acordarea premiului anual acordat pentru activitatea desfăşurată în timpul anului 2010, au fost abrogate de art. 39 pct. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare din data de 1 ianuarie 2011. Totodată, prin Legea nr. 285/2010 , în vigoare tot de la 1 ianuarie 2011, s-a prevăzut în mod expres, la art. 8 - criticat -, că premiul anual corespunzător anului 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011. Se încalcă astfel dreptul de proprietate, dreptul la măsurile de protecţie socială garantate constituţional, principiul neretroactivităţii, dar şi statutul profesiei, aşa cum acesta rezultă din prevederile art. 124 şi 125 din Legea fundamentală. Autorii excepţiei consideră că premiul anual corespunzător anului 2010 reprezintă un drept câştigat, de vreme ce dispoziţiile care îl reglementau erau în vigoare în data de 31 decembrie 2010, acest premiu cuvenindu-se pentru activitatea profesională desfăşurată pe parcursul întregului an 2010 - încheiat -, chiar dacă sumele de bani se acordă în concret, potrivit legii, începând cu luna ianuarie a anului următor. Este vorba, aşadar, de un raport juridic născut sub imperiul legii vechi, care nu şi-a epuizat toate efectele juridice, astfel că legea nouă nu poate abroga efectul juridic nerealizat, fără a încălca principiul neretroactivităţii. Legea nouă, deşi are prioritate faţă de cea veche, nu poate reglementa acele efecte susceptibile a se produce sub imperiul legii vechi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în nenumărate rânduri, chiar şi împotriva României, că şi dreptul de creanţă reprezintă un "bun", în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dacă este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau dacă reclamantul poate pretinde că a avut cel puţin o "speranţă legitimă" de a-l vedea concretizat. Or, lipsirea de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente unui drept deja câştigat constituie o ingerinţă neconformă cu principiul protecţiei proprietăţii. Invocând şi Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, autorii excepţiei amintesc jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi concluziile Comisiei Europene cu privire la obligaţia judecătorului naţional de a înlătura din oficiu aplicarea unei reglementări interne sau a deciziilor Curţii Constituţionale care sunt contrare dreptului Uniunii (Cauza C-310/10).
Tribunalul Bihor - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, legiuitorul nefăcând altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare. Totodată, apreciază că premiul anual reprezintă un drept salarial suplimentar care poate fi dimensionat în funcţie de resursele bugetare existente.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul cuprins: "Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi."
Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 125 privind statutul judecătorilor.
De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii, ale art. 15 din Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 180 din 19 iulie 2000, şi ale art. 17 din Directiva Consiliului 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 303 din 2 decembrie 2000.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea respingând excepţiile de neconstituţionalitate ridicate.
Astfel, prin Decizia nr. 257 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012, Curtea a statuat că dispoziţiile de lege criticate se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar şi că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, aşa încât nu este incident art. 41 din Constituţie, care garantează salariaţilor drep tul la salariu. Totodată, prin aceeaşi decizie, s-a arătat că legiuitorul, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizaţia de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeaşi lege. Premiul anual pe anul 2010, având în vedere faptul că Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, a prevăzut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu l-a eliminat în cursul anului 2010, reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului public şi constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar dispoziţiile de lege criticate prevăd în acelaşi timp doar modalitatea prin care statul urmează să îşi execute întru totul această obligaţie financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în niciun fel cuantumul sau întinderea acestei creanţe. Aşadar, Curtea a concluzionat că nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate privată.
Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 285/2010 , prin conţinutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivităţii legii.
Curtea a mai constatat că majorarea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizaţia de bază, este acordată şi în continuare, dovadă că de la 1 ianuarie 2012 a rămas în plată acelaşi nivel al retribuţiei, în condiţiile în care legiuitorul a ales să nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.
De asemenea, Curtea a reţinut lipsa de relevanţă a actelor Uniunii Europene invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Prin Decizia nr. 549 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 2 iulie 2012, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 124 şi 125 din Constituţie nu sunt incidente în cauză. Astfel, dreptul bănesc la care se referă textul de lege criticat nu fusese acordat în considerarea unei categorii socioprofesionale speciale, ci întregului personal din sectorul bugetar, iar, pe de altă parte, textele constituţionale invocate se referă la judecători.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Valentin Mirişan, Aurel Mascaş, Adina Dumitrescu, Mitică Nicuşor Miu, Păunel Galoş, Radu Bodea, Adrian Ionel Sferle, Viorica Lenuţa Diniţă, Maria Magdalena Chirculescu, Nicolae Creivean, Simona Teodora Borsos, Monica Georgeta Matei, Viorel Gheorghe Gavra, Sebastian Vălean, Sebastian Leuca, Ovidiu Tudor Naghi, Herlea Claudia Morar, Dorel Moţiu, Adrian Iancu, Adrian Brişcan, Mihai Dan Chirilă, Demian Moca, Vasile Constantin Popa, Alin Lucian Leucea, Ioan Adrian Popovici, Călin Gheorghe Roman, Alexandru Lele, Adrian Constantin Pantea, Adina Claudia Cioflan, Marinela Ciuperger, Alexandru Gheorghe Mintaş, Gligor Sabău, Gabriela Cristina Birta, Adriana Ardelean, Alina Adriana Bodin, Ionuţ Bogdan, Atena Dragu, Ciprian Horia Puie, Ciprian Florentin Man, Daniel Titerlea, Marius Iancu, Tiberiu Sigheartău, Victoria Minodora Popovici, Dan Chirculescu, Teofil Ionel Ilisie, Simina Ioana Goia, Mihaela Bulzan, Maria Cotrău, Dida Adina Naghiu, Patricia Oros, Anca Raluca Popescu, Felicia Irina Popovici, Doriana Rotaru, Adela Stamatiu, Diana Sferle, Bianca Virginia Vulcan, Gheorghe Vidican, Ludovic Sarkozi, Rodica Popa, Cristian Marius Ardelean, Ancuţa Gavriş, Dorina Buidoş, Viorel Sabău, Dorica Stanciu, Ana Elena Butuşină, Mihaela Laura Hada, Carmen Antal, Adriana Ban, Nicoleta Crina Duma, Lenuţa Ilea, Ana Mudura, Mihaela Grosu, Amalia Sav, Rozalia Şerban, Aurelia Bala, Camelia Eliza Gavriluţ, Codruţa Criste, Mirela Milian, Daniela Bora, Camelia Lăcrămioara Mesaroş, Ana Mudura, Vasile Bara, Eugen Roman, Ioan Dan Şandor, Dan Zian Han, Ilie Tătar, Aurel Popa, Margareta Glitia, Claudia Ţoţa, Mariana Vălcan, Adriana Bun, Gabriela Cristea, Monica Adriana Pop, Remus Bogdan Achim, Nicolae Meseşan, Gheorghe Rus, Titiana Mada, Adrian Mureşan, Marius Mudura, Mărioara Varga, Carmen Gui, Floare Şandor, Florica Ramona Gangoş, Luiza Lidia Atodiresei, Mariana Puştea, Andreea Melinda Grigorean, Rodica Verche, Corina Beteringhe, Florica Andrei, Ioan Grigorean, Lenuţa Jurjuţ, Veronica Heredea, Romina Burtic, Anca Vasilica Bogdan, Teodor Driha, Amalia Drimbău, Maria Sîrcă, Marin Pop, Ioan Sabău, Camelia Garay, Mihaela Teuşdean, Remuş Călin Popa, Gabriela Turc, Sanda Cicortaş, Vasile Somyai şi Cristian Şichet în Dosarul nr. 4.827/111/2011 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi de Lidia Baboş, Camelia Blajan, Cristina Augustina Bontea, Alina Pompilia Botioc, Dorina Buzdugan, Diana Călugăr, Liliana Câmpean, Ani-Letiţia Chiş, Mariana-Maria Clapa, Alina Coman (Mocan), Elvira Curuţiu, Mariana Doboş, Adriana Gherman, Violeta Hanuschi, Tunde Hossu, Maria Karacsonyi, Daniela Kozma, Gabriela Matyas, Laura Miclea, Carmen Gabriela Miron, Emilia Mocan, Paul Oneş, Gabriela Petruş, Ioana-Marilena Popa, Gavril Sechelea, Claudia Şofron, Simona Ioana Şofron, Cristina Stana, Mirela Stîngaci, Ana-Alexandra Tămaş, Georgeta Cristina Ţifrea, Carmen Tomoioaga, Corina Tripon, Corina Turc, Anna-Maria Vinczeller şi Marin-Ioan Ziman în Dosarul nr. 4.706/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrative şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 octombrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
