Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 801 din 3 iulie 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) si ale   art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 801 din 3 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) si ale art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 30 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) şi ale <>art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Vasile Creţan în Dosarul nr. 9.810/95/2007 al Curţii de Apel Craiova Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. Textul de lege criticat, prin aceea cã reglementeazã regimul stabilirii, sursa de finanţare şi cuantumul despãgubirilor cuvenite proprietarilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, nu încalcã liberul acces la justiţie şi nici principiul egalitãţii în drepturi, deoarece acesta se aplicã tuturor celor vizaţi de ipoteza normei, iar persoana în cauzã are posibilitatea de a ataca în justiţie atât deciziile adoptate de Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor, cât şi hotãrârea judecãtoreascã pronunţatã de prima instanţã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 martie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 9.810/95/2007, Curtea de Apel Craiova - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi ale <>art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente.
Excepţia a fost ridicatã de Vasile Creţan într-o cauzã privind soluţionarea unui apel declarat împotriva unei sentinţe civile, apel motivat prin neconstituţionalitatea şi greşita aplicare a <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prin reglementarea în <>art. 13 din Legea nr. 247/2005 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor, aflate în subordinea Cancelariei PrimuluiMinistru, s-a creat un sistem de justiţie paralelã, contrar prevederilor art. 1 alin. (4), ale art. 21 alin. (1) şi (2), ale art. 44 alin. (3) şi (6), ale art. 52 alin. (1) şi ale art. 124 alin. (2) din Constituţie. Astfel, stabilirea modalitãţii de platã şi a nivelului despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, fãrã consultarea voinţei proprietarului "unilateral", determinã, în opinia autorului excepţiei, o înfrângere a principiului constituţional al garantãrii şi ocrotirii dreptului de proprietate privatã, a accesului liber la justiţie, a drepturilor omului, în general, şi a principiului separaţiei puterilor în stat. Totodatã, acordarea despãgubirilor sub forma titlurilor de despãgubiri, şi nu sub formã bãneascã, fãrã consimţãmântul proprietarului, reprezintã o "brutalã" intervenţie a statului în "relaţiile de proprietate" ale titularului dreptului de creanţã asupra statului, ceea ce echivaleazã cu o "întoarcere la comunism."
Curtea de Apel Craiova - Secţia civilã îşi exprimã opinia în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate. Textele de lege criticate, prin aceea cã reglementeazã înfiinţarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor şi atribuţiile acesteia, precum şi sursele de finanţare, cuantumul şi procedura de acordare a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, nu încalcã liberul acces la justiţie şi nici principiul garantãrii şi ocrotirii dreptului de proprietate privatã, deoarece deciziile adoptate de Comisia Centralã pot fi atacate în contencios administrativ, iar hotãrârea pronunţatã de prima instanţã poate fi atacatã cu recurs.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 13 alin. (1) şi ale <>art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 sunt constituţionale. Se aratã, în esenţã, cã deciziile adoptate de cãtre Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor pot fi atacate în condiţiile legii contenciosului administrativ, astfel cã nu se poate reţine pretinsa contrarietate faţã de prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Constituţie, sub aspectul accesului liber la justiţie al persoanei vãtãmate printr-un act al autoritãţii publice, şi nici faţã de cele ale art. 124 alin. (2), privind principiul constituţional de organizare şi funcţionare a justiţiei, potrivit cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi. În legãturã cu prevederile art. 44 alin. (3) şi (6) din Legea fundamentalã, de asemenea invocate, Avocatul Poporului apreciazã cã acestea nu au incidenţã în cauza de faţã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 alin. (1) şi ale art. 16 din titlul VII "Regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din <>Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Astfel, în ceea ce priveşte art. 16 din legea criticatã, au intervenit urmãtoarele modificãri şi completãri: alin. (2) a fost modificat prin pct. 23 al alin. (1) din articolul unic al titlului I din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007; alin. (2^1) şi (2^) au fost introduse prin pct. 24 al alin. (1) din articolul unic al titlului I din aceeaşi ordonanţã de urgenţã; alin. (6^)-(6^) au fost introduse prin pct. 2 al alin. (1) din articolul unic al titlului III din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 263/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 3 iulie 2006, iar alin. (9) a fost modificat prin pct. 3 al alin. (1) din articolul unic al titlului III din acelaşi act normativ.
Textele de lege criticate au în prezent urmãtorul conţinut:
- Art. 13, cuprins la cap. III "Mãsuri instituţionale", prevede la alin. (1): "Pentru analizarea şi stabilirea cuantumului final al despãgubirilor care se acordã potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor, denumitã în continuare Comisia Centralã, care are, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despãgubire;
b) ia alte mãsuri legale, necesare aplicãrii prezentei legi."
- Art. 16 din cap. V "Procedurile administrative pentru acordarea despãgubirilor" reglementeazã astfel: "(1) Deciziile/ dispoziţiile emise de entitãţile învestite cu soluţionarea notificãrilor, a cererilor de retrocedare sau, dupã caz, ordinele conducãtorilor administraţiei publice centrale învestite cu soluţionarea notificãrilor şi în care s-au consemnat sume care urmeazã a se acorda ca despãgubire, însoţite, dupã caz, de situaţia juridicã actualã a imobilului obiect al restituirii şi întreaga documentaţie aferentã acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcţii demolate depuse de persoana îndreptãţitã şi/sau regãsite în arhivele proprii, se predau pe bazã de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe judeţe, conform eşalonãrii stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(2) Notificãrile formulate potrivit prevederilor <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care nu au fost soluţionate în sensul arãtat la alin. (1) pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se predau pe bazã de proces-verbal de predareprimire Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor, însoţite de deciziile/dispoziţiile emise de entitãţile învestite cu soluţionarea notificãrilor, a cererilor de retrocedare sau, dupã caz, ordinelor conducãtorilor administraţiei publice centrale conţinând propunerile motivate de acordare a despãgubirilor, dupã caz, de situaţia juridicã actualã a imobilului obiect al restituirii şi de întreaga documentaţie aferentã acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele construcţii demolate depuse de persoana îndreptãţitã şi/sau regãsite în arhivele proprii, în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a deciziilor/dispoziţiilor sau, dupã caz, a ordinelor.
(2^1) Dispoziţiile autoritãţilor administraţiei publice locale vor fi centralizate pe judeţe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect cãtre Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor, însoţite de referatul conţinând avizul de legalitate al instituţiei prefectului, ulterior exercitãrii controlului de legalitate de cãtre acesta.
(2^2) Deciziile/dispoziţiile sau, dupã caz, ordinele prevãzute la alin. (2) vor fi însoţite de înscrisuri care atestã imposibilitatea atribuirii, în compensare, total sau parţial, a unor alte bunuri sau servicii disponibile, deţinute de entitatea învestitã cu soluţionarea notificãrii.
(3) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Biroul Central constituit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.329/2003 va proceda la predarea, pe bazã de proces-verbal de predare-primire, cãtre Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentaţiilor depuse de cãtre titularii deciziilor/dispoziţiilor motivate prin care s-a stabilit ca mãsurã reparatorie acordarea de titluri de valoare nominalã şi care nu au fost soluţionate pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(4) Pe baza situaţiei juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despãgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedeazã la analizarea dosarelor prevãzute la alin. (1) şi (2) în privinţa verificãrii legalitãţii respingerii cererii de restituire în naturã.
(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevãzute la alin. (1) şi (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în naturã a fost respinsã, dupã care acestea vor fi transmise evaluatorului sau societãţii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.
(6) Dupã primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnatã va efectua procedura de specialitate, şi va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conţine cuantumul despãgubirilor în limita cãrora vor fi acordate titlurile de despãgubire.
(6^1) La cererea evaluatorilor sau a reprezentanţilor societãţii de evaluare desemnate de Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor, deţinãtorii bunurilor imobile ce fac obiectul procedurilor administrative prevãzute de prezenta lege vor permite accesul acestora la locul unde se aflã bunurile respective, pe perioada şi numai în mãsura în care acest lucru este necesar pentru efectuarea lucrãrii de evaluare.
(6^2) Deţinãtorii bunurilor imobile prevãzute la alin. (61) vor fi înştiinţaţi în timp util despre efectuarea lucrãrii de evaluare.
(6^3) În caz de refuz, intrarea în domiciliul sau în reşedinţa persoanei fizice se face cu autorizarea instanţei judecãtoreşti competente, dispoziţiile privind ordonanţa preşedinţialã din Codul de procedurã civilã fiind aplicabile.
(6^4) La cererea evaluatorilor sau a reprezentanţilor societãţii de evaluare, bãncile, notarii publici, agenţiile imobiliare, birourile de carte funciarã, precum şi orice alţi deţinãtori de informaţii privind tranzacţiile cu proprietãţi imobiliare sunt obligaţi sã le comunice de îndatã, în scris, datele şi informaţiile necesare efectuãrii evaluãrii, chiar dacã prin legi speciale se dispune altfel. Evaluatorii au obligaţia de a asigura secretul datelor şi informaţiilor astfel primite.
(6^5) În cazul în care evaluatorul considerã necesar, organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice, dupã caz, sunt obligaţi sã-i acorde concursul pentru obţinerea datelor şi informaţiilor necesare întocmirii raportului de evaluare, precum şi pentru îndeplinirea oricãrei alte activitãţi în acelaşi scop.
(7) În baza raportului de evaluare Comisia Centralã va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despãgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
(8) Dispoziţiile alin. (1)-(2) şi (7) se aplicã în mod corespunzãtor şi deciziilor/ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) şi <>art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, republicatã, în care s-au consemnat/propus sume care urmeazã a se acorda ca despãgubire.
(9) În cazul prevãzut la alin. (8), titlul de despãgubire se va emite de Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor pânã la concurenţa sumei reprezentând cuantumul despãgubirilor consemnate/propuse, actualizate cu indicele de inflaţie."
Autorul excepţiei apreciazã cã textele de lege criticate contravin, în ordinea invocãrii lor, prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (3) referitoare la interdicţia exproprierii, cu excepţia celei pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire, şi ale alin. (6) privind modalitatea de stabilire a despãgubirilor prevãzute la alin. (3) şi (5), respectiv de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţã, prin justiţie, ale art. 52 alin. (1) care garanteazã dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 124 alin. (1) potrivit cãrora justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi. De asemenea, este invocat principiul separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentalã.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile titlului VII din <>Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, din care fac parte şi art. 13 alin. (1) şi art. 16, criticate, au mai fost examinate de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, aspectele de neconstituţionalitate invocate fiind parţial asemãnãtoare cu cele formulate în prezenta cauzã, respectiv modalitatea de acordare a despãgubirilor sub forma unor titluri de valoare, şi nu în formã bãneascã. Prin <>Decizia nr. 1.180 din 13 decembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 24 ianuarie 2008, Curtea a arãtat cã prin emiterea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 93/2007 pentru modificarea şi completarea titlului VII din <>Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, soluţia legislativã anterior conţinutã şi criticatã, referitoare la modalitatea de acordare a despãgubirilor sub forma unor titluri de valoare, a fost modificatã substanţial, <>art. 3 lit. h) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 prevãzând cã persoanele cãrora li s-a stabilit un drept de creanţã asupra statului român ca urmare a aplicãrii <>Legii nr. 10/2001 şi a altor acte normative precizate în titlul VII al <>Legii nr. 247/2005 pot primi în numerar o sumã de pânã la 500.000 lei.
Prin urmare, critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea dreptului de proprietate este neîntemeiatã.
Cât priveşte susţinerile autorului excepţiei în legãturã cu înfrângerea principiului constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor - art. 1 alin. (4), al accesului liber la justiţie - art. 21 alin. (1) şi (2), al dreptului persoanei vãtãmate de o autoritate publicã - art. 52 alin. (1) şi al principiului de unicitate, imparţialitate şi egalitate pentru toţi a justiţiei - art. 124 alin. (2), Curtea constatã cã nici acestea nu sunt întemeiate.
Faptul cã, pentru stabilirea despãgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, legiuitorul a stabilit mai întâi o etapã administrativã, necesarã pentru analizarea şi stabilirea cuantumului final al acestora, raţiune pentru care a constituit Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor, nu are semnificaţia creãrii unui sistem paralel de justiţie şi nici a încãlcãrii principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, astfel cum susţine autorul excepţiei, deoarece deciziile Comisiei Centrale pot fi atacate în contencios administrativ de persoana care se pretinde vãtãmatã în drepturile şi interesele sale legitime.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) şi ale <>art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Vasile Creţan în Dosarul nr. 9.810/95/2007 al Curţii de Apel Craiova - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 iulie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016