Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 798 din 3 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 467 din 7 iulie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocatã de Grigore Constantin Stoica în Dosarul nr. 11.011/302/2009 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal este prezent autorul excepţiei.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 16 D/2010, nr. 328 D/2010, nr. 329 D/2010, nr. 431 D/2010 şi nr. 514 D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocatã de Florin Dumitru, Vicenţiu Virgil Pãun, Florin Bogdan Trifan, Florin Nica şi Leonard Gabriel Ionicã în dosarele nr. 13.681/302/2009, nr. 11.007/302/2009, nr. 16.803/302/2009, nr. 16.796/302/2009 şi, respectiv, nr. 16.580/302/2009 ale Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal sunt prezenţi Florin Dumitru, Vicenţiu Virgil Pãun şi Florin Nica, lipsind Florin Bogdan Trifan şi Leonard Gabriel Ionicã, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 14 D/2010, nr. 16 D/2010, nr. 328 D/2010, nr. 329 D/2010, nr. 431 D/2010 şi nr. 514 D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Pãrţile prezente nu se opun conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 16 D/2010, nr. 328 D/2010, nr. 329 D/2010, nr. 431 D/2010 şi nr. 514 D/2010, la Dosarul nr. 14 D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul, pe rând, autorilor excepţiei prezenţi. Având cuvântul, Grigore Constantin Stoica solicitã acordarea unui nou termen de judecatã. Reprezentantul Ministerului Public, vãzând data sesizãrii Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocatã în cauzã, apreciazã cã a existat un interval de timp suficient pentru pregãtirea apãrãrii şi, prin urmare, solicitã respingerea cererii de amânare.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulatã.
Autorul excepţiei Dumitru Florin aratã cã renunţã la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, cerere care a fost depusã şi la dosarul cauzei.
Curtea constatã cã nu poate fi primitã cererea de renunţare formulatã, având în vedere dispoziţiile <>art. 55 din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã, legal sesizatã, procedeazã la examinarea constituţionalitãţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedurã civilã referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului (...)." Excepţia de neconstituţionalitate este o excepţie de ordine publicã, prin invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor reglementãri legale de la dispoziţiile Legii fundamentale, iar soluţia asupra excepţiei este de interes general. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate nu rãmâne la dispoziţia pãrţii care a invocat-o şi nu este susceptibilã de acoperire nici pe calea renunţãrii exprese la soluţionarea acesteia de cãtre partea care a ridicat-o.
Vicenţiu Virgil Pãun şi Florin Nica solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat nu încalcã prevederile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 30 noiembrie 2009, 14 decembrie 2009, 20 ianuarie 2010, 16 februarie 2010 şi 15 februarie 2010, pronunţate în dosarele nr. 11.011/302/2009, nr. 13.681/302/2009, nr. 11.007/302/2009, nr. 16.796/302/2009 şi, respectiv, nr. 16.580/302/2009, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstitu ţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocatã de Grigore Constantin Stoica, Florin Dumitru, Vicenţiu Virgil Pãun, Florin Nica şi Leonard Gabriel Ionicã.
Prin Încheierea din 20 ianuarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 16.803/302/2009, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocatã de Florin Bogdan Trifan.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, similarã în dosarele conexate, se susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece "stabilirea în mod arbitrar şi pe criterii imprecis determinate nu poate decât sã determine o inegalitate a cetãţenilor în faţa legii, lãsatã la îndemâna unui organ de autoritate publicã aşa cum este Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepsei". Aprecierea cã decizia o are judecãtorul delegat este neconformã cu dreptul la integritate psihicã, întrucât acesta ia decizia pe baza raportului Comisiei, care poate dispune "în mod excepţional", fãrã stabilirea unor limite, ce înseamnã regimul pe care urmeazã sã îl suporte deţinutul. În aceeaşi mãsurã, "analizarea de cãtre aceeaşi Comisie a naturii şi modului de sãvârşire a infracţiunii, fãrã ca deţinutul sã aibã posibilitatea depunerii de probatorii, iar Comisia sã aibã întreaga situaţie avutã în vedere de instanţa de judecatã care a pronunţat condamnarea, reprezintã un act de ingerinţã în actul autoritãţii judiciare, nepermis într-o ordine constituţionalã în care separaţia puterilor în stat este cuprinsã în chiar art. 1 alin. (4) din Constituţie".
Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat nu încalcã prevederile constituţionale invocate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi
Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Din examinarea încheierilor de sesizare, precum şi a concluziilor scrise depuse de autorii excepţiei în dosarele instanţelor de judecatã rezultã cã în toate aceste dosare obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în art. 23 alin. (2), potrivit cãrora, "În mod excepţional, natura şi modul de sãvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate", astfel încât numai cu privire la acestea Curtea urmeazã a se pronunţa.
În susţinerea excepţiei se invocã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat, în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi în art. 22 - Dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã prevederile <>art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 1.143 din 15 septembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 9 octombrie 2009, <>Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, şi prin <>Decizia nr. 68 din 5 februarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 27 februarie 2008, Curtea a statuat cã dispoziţiile care reglementeazã regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, inclusiv cele referitoare la procedura schimbãrii regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate nu stabilesc privilegii sau discriminãri. În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea art. 22 din Constituţie privind dreptul la integritate fizicã şi psihicã al persoanei, s-a reţinut cã aceasta vizeazã modul de interpretare şi aplicare a legii de cãtre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, aspect care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale. S-a mai reţinut cã, potrivit <>art. 26 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 275/2006 , schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecãtorul delegat, prin încheiere motivatã, iar nu de comisia din cadrul penitenciarului. În plus, în temeiul art. 26 alin. (8) din acelaşi act normativ, împotriva acestei încheieri persoana condamnatã poate introduce contestaţie la judecãtoria în a cãrei circumscripţie se aflã penitenciarul, cadru în care, beneficiind de garanţiile stabilite de lege, poate formula apãrãrile pe care le considerã necesare.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocatã de Grigore Constantin Stoica, Florin Dumitru, Vicenţiu Virgil Pãun, Florin Bogdan Trifan, Florin Nica şi Leonard Gabriel Ionicã în dosarele nr. 11.011/302/2009, nr. 13.681/302/2009, nr. 11.007/302/2009, nr. 16.803/302/2009, nr. 16.796/302/2009 şi, respectiv, nr. 16.580/302/2009 ale Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
