Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 793 din 9 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 997 din 14 decembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, excepţie ridicatã de Gavril Florin Petru în Dosarul nr. 3/2005 al Curţii de Apel Iaşi.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 aprilie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 3/2005, Curtea de Apel Iaşi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, excepţie ridicatã de Gavril Florin Petru într-o cauzã ce are ca obiect soluţionarea unei contestaţii împotriva unei decizii date de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 24 alin. (1) şi ale art. 129 din Constituţie. Astfel, se aratã, în esenţã, cã textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece nu oferã posibilitatea unui dublu grad de jurisdicţie, hotãrârea prin care se soluţioneazã cererea prin care se atacã decizia Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii fiind definitivã şi irevocabilã.
Curtea de Apel Iaşi apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu cuprind o referire expresã la accesul la un anumit numãr de grade de jurisdicţie, ci instituie principiul conform cãruia orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi a intereselor sale legitime, lãsându-se la latitudinea legiuitorului reglementarea cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, astfel cum rezultã şi din art. 129 din Constituţie.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã instituirea unor reguli speciale privind exercitarea cãilor de atac nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 21 şi 24, atâta timp cât pãrţilor interesate le este asiguratã posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotãrârii judecãtoreşti considerate defavorabilã. Textul de lege criticat constituie o garanţie a aplicãrii principiului prevãzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie privind judecarea cauzelor în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlãturãrii oricãror abuzuri din partea pãrţilor prin care s-ar tinde tergiversarea nejustificatã a soluţionãrii procesului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, cu urmãtorul conţinut: "Curtea de apel judecã în şedinţã secretã în complet de 3 judecãtori. Participarea procurorului este obligatorie. Hotãrârea este definitivã şi irevocabilã. Actele şi lucrãrile dosarelor au regim secret."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apãrare şi art. 129 referitoare la folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederea criticatã prin excepţia de neconstituţionalitate, potrivit cãreia hotãrârile pronunţate de curtea de apel în aceastã materie sunt definitive şi irevocabile, nu încalcã prevederile Constituţiei, invocate de cãtre autorul excepţiei. Astfel, se constatã cã Legea fundamentalã nu cuprinde prevederi care sã stabileascã cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, stabilind, în art. 129, cã acestea se exercitã "în condiţiile legii".
Curtea reţine, de asemenea, cã, astfel cum s-a stabilit în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale se referã la posibilitatea efectivã de a supune judecãţii unei instanţe naţionale cazul violãrii unui drept consacrat de convenţie (Cauza Kudla împotriva Poloniei, 2000) şi, în consecinţã, nu impune un anumit numãr al gradelor de jurisdicţie sau un anumit numãr al cãilor de atac. Totodatã, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) şi ale <>art. 129 din Constituţie, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003, cã accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti, deci şi reglementarea cãilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenţa exclusivã a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã. Astfel, accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac. În acest sens este şi <>Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994. În consecinţã, se constatã cã, în cazul procedurii reglementate de <>art. 16 din Legea nr. 187/1999 , solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa unei curţi de apel pentru soluţionarea cererii prin care se atacã decizia Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, fiind astfel îndeplinite fãrã echivoc cerinţele impuse de dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, excepţie ridicatã de Gavril Florin Petru în Dosarul nr. 3/2005 al Curţii de Apel Iaşi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 noiembrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
