Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 79 din 26 ianuarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 23 februarie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Domnica Savu şi Elisabeta Petruţa Savu în Dosarul nr. 691/120/2009 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde, pentru partea Casa Judeţeanã de Pensii Dâmboviţa, consilier juridic cu delegaţie la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Casei Judeţene de Pensii Dâmboviţa, care susţine cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã, întrucât indemnizaţia de urmaş trebuie acordatã numai în mãsura în care persoana aflatã în ipoteza normei legale nu dispune de cele necesare pentru a-şi asigura traiul.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 691/120/2009, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Domnica Savu şi Elisabeta Petruţa Savu într-o cauzã având ca obiect contestarea unei decizii a Casei Judeţene de Pensii Dâmboviţa de suspendare a plãţii pensiei de urmaş şi de recuperare a sumelor încasate în mod nelegal sub acest titlu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã textul legal criticat încalcã art. 41 alin. (1) din Constituţie din moment ce suspendarea plãţii pensiei de urmaş este condiţionatã, practic, doar de faptul angajãrii în muncã. Astfel, salariul minim brut pe ţarã este întotdeauna mai mare decât o pãtrime din salariul mediu brut pe economie, ceea ce duce la imposibilitatea cumulãrii unui salariu cu pensia de urmaş.
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care au urmãtorul cuprins:
"(1) Plata pensiei se suspendã începând cu luna urmãtoare celei în care: [...]
d) beneficiarul unei pensii de urmaş realizeazã dintr-o activitate profesionalã venituri brute lunare mai mari de o pãtrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3)".
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (2) cu privire la instituirea unui salariu minim brut pe ţarã.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã urmãtoarele:
Raţiunea instituirii pensiei de urmaş rezidã în obligaţia pozitivã a statului de a susţine soţul supravieţuitor sau copiii celui decedat prin acoperirea cheltuielilor materiale necesare traiului şi pentru a suplini astfel contribuţia materialã a celui decedat. Pensia de urmaş, întrucât are natura unui ajutor din partea statului, nu se poate cumula cu alte venituri dacã beneficiarul acesteia realizeazã venituri peste un anumit cuantum, considerat de legiuitor ca fiind suficient pentru un trai decent. În acest caz, ajutorul nu se mai justificã din moment ce beneficiarul pensiei de urmaş realizeazã venituri din activitãţi profesionale peste un anumit cuantum ce îi permit sã îşi asigure un trai decent independent de ajutorul primit din partea statului sub forma pensiei de urmaş.
Prin urmare, Curtea constatã cã pensia de urmaş are natura juridicã a unui ajutor acordat de stat persoanelor care se regãsesc în <>cap. IV secţiunea V din Legea nr. 19/2000 , în scopul suplinirii pe cât posibil a contribuţiei materiale a celui decedat.
În aceste condiţii, suspendarea plãţii pensiei de urmaş în cazul în care beneficiarul acesteia realizeazã dintr-o activitate profesionalã venituri brute lunare mai mari de o pãtrime din salariul mediu brut pe economie nu este decât o aplicare la nivelul legii a raţiunii pentru care a fost instituitã pensia de urmaş. Faptul cã o persoanã care se angajeazã va avea un salariu cel puţin la nivelul salariului minim brut pe economie, care depãşeşte în toate situaţiile o pãtrime din salariul mediu brut pe economie, reprezintã chiar voinţa legiuitorului de a nu acorda ajutorul în cauzã persoanelor angajate care, în acest mod, îşi asigurã resursele materiale necesare traiului. Angajarea unei persoane beneficiare a pensiei de urmaş reprezintã un act de voinţã al acesteia în sensul cã îşi poate asigura traiul fãrã a mai apela la ajutorul acordat de stat sub forma pensiei de urmaş; în aceastã situaţie, plata pensiei de urmaş se suspendã, putând fi reluatã în momentul în care persoana în cauzã nu mai realizeazã venituri.
Totuşi, Curtea reţine cã, în mãsura în care beneficiarul unei pensii de urmaş realizeazã venituri din activitãţi profesionale (nu ca angajat, ci ca prestator de servicii, profesii liberale etc.) sub acest nivel, va putea cumula pensia de urmaş cu venitul realizat.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Domnica Savu şi Elisabeta Petruţa Savu în Dosarul nr. 691/120/2009 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 ianuarie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
