Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 789 din 3 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua si art. 11^1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 16 iulie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua şi <>art. 11^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "All Plan Construction" - S.R.L. în Dosarul nr. 25.136/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal este prezentã partea Societatea Comercialã "Visali Prod Com" - S.R.L., prin avocat Cristina Ticu-Jianu din cadrul Baroului Bucureşti, lipsind autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul avocatului pãrţii Societatea Comercialã "Visali Prod Com" - S.R.L., care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 25.136/299/2009, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua şi <>art. 11^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "All Plan Construction" - S.R.L.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât limiteazã dreptul la apãrare ca urmare a imposibilitãţii de a administra, în afara înscrisurilor, şi a altor probe, precum martorii sau expertizele tehnice. Mai mult decât atât, prin textele în cauzã, pe care se întemeiazã cererea creditoarei, este îngrãdit şi accesul liber la justiţie, întrucât debitorul nu poate acţiona împotriva creditorului decât pe calea dreptului comun, care este mult mai costisitoare decât procedura somaţiei de platã.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti apreciazã cã excepţia invocatã este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua şi <>art. 11^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 295/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Dispoziţiile criticate au, în prezent, urmãtorul cuprins:
- Art. 1 alin. (1): "Procedura somaţiei de platã se desfãşoarã, la cererea creditorului, în scopul realizãrii de bunãvoie sau prin executare silitã a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintã obligaţii de platã a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de pãrţi prin semnãturã ori în alt mod admis de lege şi care atestã drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrãri sau orice alte prestaţii.";
- Art. 6: "(1) Dacã nu a intervenit închiderea dosarului în condiţiile art. 5, judecãtorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum şi a explicaţiilor şi lãmuririlor pãrţilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.
(2) Când în urma examinãrii prevãzute la alin. (1) constatã cã pretenţiile creditorului sunt justificate, judecãtorul emite ordonanţa care va conţine somaţia de platã cãtre debitor, precum şi termenul de platã.
(3) Termenul de platã nu va fi mai mic de 10 zile şi nici nu va depãşi 30 de zile. Judecãtorul va putea stabili alt termen potrivit înţelegerii pãrţilor.
(4) Ordonanţa se va înmâna pãrţii prezente sau se va comunica fiecãrei pãrţi de îndatã, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.";
- Art. 10 alin. (2): "Prin contestaţia la executare debitorul poate invoca apãrãri de fond împotriva titlului executoriu, cu excepţia cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului.";
- Art. 11^1: "(1) Ordonanţa privind somaţia de platã nu are autoritate de lucru judecat cu privire la fondul raporturilor juridice dintre pãrţi.
(2) Prevederile art. 338 din Codul de procedurã civilã se aplicã în mod corespunzãtor."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare şi art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, se constatã cã, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor criticate, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale invocate şi în prezenta cauzã.
De exemplu, prin <>Decizia nr. 1.388 din 16 decembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 29 decembrie 2008, Curtea a reţinut cã <>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedurã specialã şi acceleratã, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanţelor. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probã, utilizabile în prima fazã la înscrisuri, completate cu explicaţiile şi lãmuririle date de pãrţi. Potrivit art. 1 alin. (1) din ordonanţã, aceastã procedurã se aplicã doar în cazul "creanţelor certe, lichide, exigibile ce reprezintã obligaţii de platã a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însuşit de pãrţi prin semnãturã ori în alt mod admis de lege", întrucât ordonanţa cu somaţia de platã, ce urmeazã a fi emisã de judecãtor, se va referi doar la obligaţii de platã a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însuşite de pãrţi, este justificatã cerinţa ca dovada acestora sã se facã prin înscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre pãrţi urmeazã a fi rezolvate conform reglementãrilor din dreptul comun. Limitarea este deopotrivã valabilã pentru ambele pãrţi, ele având condiţii identice pentru exercitarea dreptului la apãrare.
Curtea a constatat, totodatã, cã este justificatã limitarea formulãrii apãrãrilor pe fondul cauzei în cadrul contestaţiei la executare, dacã anterior s-a formulat cerere de anulare la a cãrei judecatã se puteau valorifica apãrãrile de fond. De altfel, dispoziţiile art. 10 din ordonanţã nu sunt determinante în soluţionarea cauzei, întrucât obiectul acesteia nu este contestaţie la executare.
Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut cã ordonanţa cu somaţia de platã, emisã de judecãtor, în mãsura în care a rãmas irevocabilã, are autoritatea lucrului judecat în privinţa obligaţiilor de platã prevãzute la <>art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 . Art. 11^1 din ordonanţã exclude autoritatea lucrului judecat, "cu privire la fondul raporturilor juridice dintre pãrţi", tocmai în scopul de a da posibilitatea pãrţilor ca ulterior sã îşi valorifice, conform normelor din dreptul comun, eventualele pretenţii de altã naturã, izvorâte din aceleaşi raporturi juridice.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţiile pronunţate prin deciziile menţionate, cât şi considerentele acestora sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua şi <>art. 11^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "All Plan Construction" - S.R.L. în Dosarul nr. 25.136/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
