Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 789 din 16 iunie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 219 si art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum si ale art. 28 alin. (2) si art. 211 din Legea dialogului social nr. 62/2011    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 789 din 16 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 219 si art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum si ale art. 28 alin. (2) si art. 211 din Legea dialogului social nr. 62/2011

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 4 august 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Benke Karoly - magistrat-asistent-şef

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 43.206/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã, prin mandatul expres pe care membrii de sindicat îl dau sindicatului pentru reprezentarea lor în faţa instanţelor judecãtoreşti, nu este încãlcat dreptul la apãrare al angajatorului, acesta putându-şi face toate apãrãrile, solicita administrarea oricãror probe şi exercita cãile de atac prevãzute de lege.

                                      CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 30 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 43.206/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti într-o cauzã având ca obiect drepturi bãneşti.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã soluţia actualã consacratã de legiuitorul român este într-o vãditã contradicţie cu litera şi spiritul Constituţiei şi ale blocului constituţional, prin aceea cã încalcã egalitatea în faţa legii a unitãţii şi a salariaţilor, care presupune egalitatea de arme juridice utilizate în conflictele de muncã, încalcã dreptul de apãrare al unitãţii al cãrui exerciţiu nu poate fi restrâns. În situaţia de faţã, legiuitorul încalcã Constituţia când impune ca în cazul conflictelor numite "de interese" partenerii de dialog social sã fie exclusiv sindicatele, iar în cazul conflictelor numite "de muncã" aceşti parteneri sã nu mai aibã niciun rol, fiind imposibil pentru unitate sã îi atragã în cadrul proceselor declanşate de salariaţi. Aşadar, clasificarea pe care o face legiuitorul nu trebuie sã dea naştere în practica rezolvãrii conflictelor de muncã la inegalitãţi ori inechitãţi între unitate şi salariaţi. Faţã de aceastã evidenţã, autorul excepţiei criticã dispoziţiile legale pentru cã impun o diferenţiere abruptã, arbitrarã de regim juridic, între conflictele de interese şi cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefeazã incoerenţa legislativã. Inadaptarea la realitatea socialã este dublatã de incoerenţa legislativã a consacrãrii unor soluţii diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". În cazul din speţã, menţinerea în legislaţia actualã a art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003, a art. 73 din Legea nr. 168/1999 şi a art. 28 din Legea nr. 54/2003 reprezintã o incoerenţã legislativã în privinţa calitãţii procesuale a sindicatelor la rezolvarea conflictelor de drepturi şi, în acelaşi timp, vatãmã, în esenţã, dreptul la apãrare şi la un proces echitabil.
    Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                     CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultã din încheierea instanţei judecãtoreşti, îl constituie dispoziţiile art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. Ulterior sesizãrii Curţii, art. 222 din Codul muncii a fost modificat prin art. I pct. 77 din Legea nr. 40/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011, preluându-se însã soluţia legislativã contestatã; totodatã, Legea nr. 53/2003 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, soluţia legislativã criticatã regãsindu-se în prezent în art. 219 şi art. 267 din lege. În fine, Legea nr. 54/2003 şi Legea nr. 168/1999 au fost abrogate, dar soluţia legislativã criticatã din cele douã acte normative a fost preluatã, în esenţã, în cuprinsul art. 28 alin. (2) şi art. 211 din Legea dialogului social nr. 62/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011. Astfel, textele de lege au urmãtorul cuprins:
    - Art. 219 din Legea nr. 53/2003: "La cererea membrilor lor, sindicatele pot sã îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de muncã, în condiţiile legii.";
    - Art. 267 din Legea nr. 53/2003: "Pot fi pãrţi în conflictele de muncã:
    a) salariaţii, precum şi orice altã persoanã titularã a unui drept sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncã;
    b) angajatorii - persoane fizice şi/sau persoane juridice -, agenţii de muncã temporarã, utilizatorii, precum şi orice altã persoanã care beneficiazã de o muncã desfãşuratã în condiţiile prezentului cod;
    c) sindicatele şi patronatele;
    d) alte persoane juridice sau fizice care au aceastã vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedurã civilã.";
    - Art. 28 din Legea nr. 62/2011: "(2) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevãzutã de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusã sau continuatã de organizaţia sindicalã dacã cel în cauzã se opune sau renunţã la judecatã în mod expres.";
    - Art. 211 din Legea nr. 62/2011: "Cererile pot fi formulate de cei ale cãror drepturi au fost încãlcate dupã cum urmeazã:
    a) mãsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului individual de muncã, inclusiv angajamentele de platã a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoştinţã de mãsura dispusã;
    b) constatarea nulitãţii unui contract individual de muncã poate fi cerutã de pãrţi pe întreaga perioadã în care contractul respectiv se aplicã;
    c) plata despãgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plãţi nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (5) privind munca şi protecţia socialã a muncii şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã, în repetate rânduri, a respins ca inadmisibile astfel de critici de neconstituţionalitate. În acest sens, se reţine, spre exemplu, Decizia nr. 1.157 din 28 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 10 noiembrie 2010, sau Decizia nr. 473 din 20 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010, prin care Curtea a stabilit cã "autorul excepţiei de neconstituţionalitate cere, de fapt, modificarea şi completarea prevederilor legale, fapt ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, "(3) Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului"".

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi ale art. 28 alin. (2) şi art. 211 din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 43.206/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 iunie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                            Magistrat-asistent-şef,
                                  Benke Karoly

                                  -----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016