Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 787 din 16 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 613^2 din Codul de procedura civila, precum si ale art. 42 si art. 43 din Codul familiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 26 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 613^2 din Codul de procedurã civilã şi ale art. 42 şi art. 43 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Gigi Lucian Asandei în Dosarul nr. 5.024/301/2010 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume Decizia nr. 133/2009.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 iulie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 5.024/301/2010, Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 613^2 din Codul de procedurã civilã şi ale art. 42 şi art. 43 din Codul familiei. Excepţia a fost ridicatã de Gigi Lucian Asandei într-o cauzã civilã având ca obiect încredinţarea unui minor, pe calea ordonanţei preşedinţiale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã pãrintele divorţat cãruia nu i-a fost încredinţat minorul va suferi o diminuare şi o limitare a drepturilor sale cu privire la minor, având un statut legal inferior faţã de celãlalt pãrinte, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. De asemenea, considerã cã sunt neconstituţionale prevederile cuprinse în art. 42 şi art. 43 din Codul familiei, conform cãrora încredinţarea este obligatorie în orice caz de desfacere a cãsãtoriei, iar încredinţarea are drept efect diminuarea şi limitarea drepturilor unuia dintre pãrinţi. Autorul excepţiei invocã Decizia Curţii Constituţionale nr. 82/2003 şi susţine cã, deşi instanţa de contencios constituţional a statuat cã obligativitatea încredinţãrii minorului cãtre unul dintre pãrinţi este beneficã minorului, în opinia sa, "efectele instituţiei încredinţãrii cu privire la drepturile pãrinţilor faţã de copiii lor sunt neconstituţionale". Apreciazã cã, prin prevederile art. 613^2 din Codul de procedurã civilã, legiuitorul creeazã premisele restrângerii temporare a drepturilor unui pãrinte, care urmeazã a se efectua conform mecanismului procedural al ordonanţei preşedinţiale, fãrã cercetarea fondului.
În final, autorul excepţiei este nemulţumit de modul de redactare a textelor de lege criticate din Codul familiei, efectuând o analizã comparativã cu alte texte legale din acelaşi domeniu de reglementare, respectiv cu prevederile art. 103 din Codul familiei şi cu cele ale art. 31 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti apreciazã cã prevederile de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16, 26 şi 53.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 613^2 din Codul de procedurã civilã şi ale art. 42 şi art. 43 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 613^2 din Codul de procedurã civilã: "Instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţã preşedinţialã, mãsuri vremelnice cu privire la încredinţarea copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la alocaţia pentru copii şi la folosirea locuinţei.";
- Art. 42 din Codul familiei: "Instanţa judecãtoreascã va hotãrî, o datã cu pronunţarea divorţului, cãruia dintre pãrinţi vor fi încredinţaţi copiii minori. În acest scop, instanţa va asculta pãrinţii şi autoritatea tutelarã şi, ţinând seama de interesele copiilor, pe care de asemenea îi va asculta, dacã au împlinit vârsta de zece ani, va hotãrî, pentru fiecare dintre copii, dacã va fi încredinţat tatãlui sau mamei.
Pentru motive temeinice, copiii pot fi încredinţaţi unor rude, ori unor alte persoane, cu consimţãmântul acestora, sau unor instituţii de ocrotire.
Totodatã, instanţa judecãtoreascã va stabili contribuţia fiecãrui pãrinte la cheltuielile de creştere, educare, învãţãturã şi pregãtire profesionalã a copiilor.
Învoiala pãrinţilor privitoare la încredinţarea copiilor şi la contribuţia fiecãrui pãrinte la cheltuielile de creştere, educare, învãţãturã şi pregãtire profesionalã a acestora va produce efecte numai dacã a fost încuviinţatã de instanţa judecãtoreascã.";
- Art. 43 din Codul familiei: "Pãrintele divorţat, cãruia i s-a încredinţat copilul, exercitã cu privire la acesta drepturile pãrinteşti.
Când copilul a fost încredinţat unei alte persoane sau unei instituţii de ocrotire, instanţa judecãtoreascã va stabili care dintre pãrinţi va exercita dreptul de a-i administra bunurile şi de a-l reprezenta sau de a-i încuviinţa actele. Persoana sau instituţia de ocrotire socialã cãreia i s-a încredinţat copilul va avea faţã de acesta numai drepturile şi îndatoririle ce revin pãrinţilor privitor la persoana copilului. Dispoziţiile art. 108 se aplicã prin asemãnare.
Pãrintele divorţat, cãruia nu i s-a încredinţat copilul, pãstreazã dreptul de a avea legãturi personale cu acesta, precum şi de a veghea la creşterea, educarea, învãţãtura şi pregãtirea lui profesionalã".
În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 26 alin. (1) referitoare la viaţa intimã, familialã şi privatã, precum şi celor ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi motive de neconstituţionalitate formulate şi în prezenta cauzã.
În acest sens, sunt Decizia nr. 305/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 10 aprilie 2009, Decizia nr. 594/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, sau Decizia nr. 133/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 13 mai 2009, prin care Curtea a statuat cã prevederile art. 613^2 din Codul de procedurã civilã şi cele ale art. 42 şi art. 43 din Codul familiei sunt constituţionale.
Astfel, prin Decizia nr. 305/2009, Curtea a statuat cã prevederile art. 613^2 din Codul de procedurã civilã instituie o procedurã specialã, prin care se pot dispune unele mãsuri cu caracter vremelnic, a cãror urgenţã este justificatã de necesitatea evitãrii prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Prin urmare, se creeazã posibilitatea pentru cel vãtãmat într-un drept legitim ca, în anumite condiţii, expres şi limitativ prevãzute de lege, sã se adreseze justiţiei în cazuri grabnice, pentru pãstrarea dreptului care s-ar pãgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlãturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executãri. Aşadar, Curtea a constatat cã, în mãsura în care reglementarea dedusã controlului se aplicã tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica de neconstituţionalitate cu un atare obiect nu este întemeiatã.
Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 şi art. 43 din Codul familiei, prin Decizia nr. 594/2009, Curtea a statuat cã, deşi nu existã o cerere expresã a soţilor în acest sens, instanţa judecãtoreascã este obligatã sã se pronunţe prin hotãrârea de divorţ şi asupra încredinţãrii copiilor minori, pentru a se evita introducerea ulterioarã a unei noi acţiuni, ceea ce nu ar fi în interesul copiilor minori, care nu pot fi lãsaţi fãrã îngrijire şi întreţinere. Totodatã, contribuţia pãrinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învãţãturã şi pregãtire profesionalã a copiilor se stabileşte prin hotãrârea de divorţ, chiar dacã pãrţile nu au fãcut cerere în acest sens, practica judiciarã recentã fiind în sensul cã instanţa se va pronunţa din oficiu asupra pensiei de întreţinere cu începere de la data introducerii acţiunii de divorţ.
Prin Decizia nr. 133/2009, Curtea a reţinut cã desfacerea cãsãtoriei prin divorţ şi, implicit, separarea pãrinţilor duc, evident, la modificarea modului de exercitare a drepturilor şi îndatoririlor pãrinteşti faţã de copil.
Diferenţierile sunt determinate de separarea pãrinţilor şi de imposibilitatea obiectivã de menţinere şi dupã desfacerea cãsãtoriei a aceloraşi modalitãţi de exercitare a drepturilor şi îndatoririlor pãrinteşti.
Aşadar, textele de lege criticate reglementeazã aspecte privind încredinţarea copilului, contribuţia pãrinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învãţãturã şi pregãtire profesionalã, aspecte ce sunt stabilite de cãtre instanţa de judecatã, precum şi posibilitatea desfacerii cãsãtoriei prin divorţ când, datoritã unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vãtãmate şi continuarea cãsãtoriei nu mai este posibilã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În sfârşit, faţã de modalitatea de deducere a neconstituţionalitãţii prevederilor din Codul familiei, prin efectuarea unei analize comparative cu alte texte legale din acelaşi domeniu de reglementare, respectiv cu prevederile art. 103 din Codul familiei şi cu cele ale art. 31 din Legea nr. 272/2004, Curtea reţine cã, aşa cum s-a pronunţat în mod constant în jurisprudenţa sa, examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din aceastã comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 613^2 din Codul de procedurã civilã şi ale art. 42 şi art. 43 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Gigi Lucian Asandei în Dosarul nr. 5.024/301/2010 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
