Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 783 din 7 noiembrie 2006  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 si art. 278 1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 783 din 7 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 si art. 278 1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 980 din 7 decembrie 2006

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Elisabeta Miu în Dosarul nr. 2.563/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.714 D/2006, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de aceeaşi autoare în Dosarul nr. 30.225/1/2005 (numãr în format vechi: 7.805/2005) al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã Curţii cã autoarea excepţiei a depus, în ambele dosare, concluzii scrise, prin care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã.
Curtea, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate invocate în dosarele nr. 1.713 D/2006 şi nr. 1714 D/2006 este identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.714 D/2006 la Dosarul nr. 1.713 D/2006, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 22 mai 2006, pronunţate în dosarele nr. 2.563/1/2006 şi nr. 30.225/1/2005 (numãr în format vechi: 7.805/2005), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Elisabeta Miu în dosarele menţionate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã, de vreme ce în cauza dedusã judecãţii în baza art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, s-a menţinut soluţia de netrimitere în judecatã pronunţatã de procuror, motivatã de împrejurarea cã fapta nu existã şi cã nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, nu s-a lãmurit cauza sub toate aspectele şi deci nu s-a înfãptuit justiţia. Se aratã, totodatã, cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât este supusã controlului judecãtoresc doar soluţia de neîncepere a urmãririi penale, precum şi pentru cã "neparcurgerea procedurii prevãzute de art. 278 din Codul de procedurã penalã constituie un fine de neprimire a plângerii de cãtre instanţa competentã sã judece în fond cauza". Referitor la dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã se susţine cã încalcã normele constituţionale şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate, deoarece "dau dreptul instanţei de judecatã [...] sã nu administreze nemijlocit probe", ceea ce are drept consecinţã încãlcarea principiului egalitãţii şi imparţialitãţii justiţiei. Se mai aratã cã "restrângerea cãii de atac apelul este neconstituţionalã şi permite instanţelor judecãtoreşti sã nu judece fondul cauzei [...], de asemenea permite sã restrângã şi calea de atac a revizuirii [...]".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã "întreaga procedurã de soluţionare a plângerii împotriva rezoluţiei şi ordonanţei procurorului de netrimitere în judecatã, prevãzutã de art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, se desfãşoarã în limitele stabilite de dispoziţiile constituţionale [...]".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, referindu-se la bogata jurisprudenţã a Curţii Constituţionale în materie, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autoarea excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 278 şi ale art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã. Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocatã în cauzã, dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã au fost modificate prin <>Legea nr. 356/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, pãstrându-se însã soluţia legislativã criticatã. Aşa fiind, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã, în actuala redactare.
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 278 (Plângerea contra actelor procurorului) "Plângerea împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvã de prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cazul când mãsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de cãtre aceştia, plângerea se rezolvã de procurorul ierarhic superior.
În cazul rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau al ordonanţei ori, dupã caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţã sau rezoluţie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249 alin. 2.
Rezoluţiile sau ordonanţele prin care se soluţioneazã plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor de neîncepere a urmãririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã ori de încetare a urmãririi penale, se comunicã persoanei care a fãcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.
Dispoziţiile art. 275-277 se aplicã în mod corespunzãtor."
- Art. 278^1 (Plângerea în faţa judecãtorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã) alin. 8 lit. a):
"Judecãtorul pronunţã una dintre urmãtoarele soluţii:
a) respinge plângerea, prin sentinţã, ca tardivã sau inadmisibilã ori, dupã caz, ca nefondatã, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacatã;".
Dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate sunt cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în art. 24 privind dreptul la apãrare, în art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, în art. 124 privind înfãptuirea justiţiei, în art. 129 privind folosirea cãilor de atac, în art. 131 privind rolul Ministerului Public, cu raportare la art. 6, 13 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care reglementeazã dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale, respectiv interzicerea discriminãrii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã.
Contrar susţinerilor autoarei excepţiei, prevederile legale ce fac obiectul excepţiei sunt expresia unor dispoziţii cuprinse în Legea fundamentalã. Astfel, art. 278 din Codul de procedurã penalã, care reglementeazã plângerea împotriva actelor procurorului, constituie concretizarea dispoziţiilor constituţionale privind rolul Ministerului Public şi dã expresie principiului controlului ierarhic ce guverneazã activitatea procurorilor, prevãzut de art. 132 alin. (1) din Legea fundamentalã. Art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, care reglementeazã posibilitatea formulãrii plângerii la instanţa de judecatã împotriva acelor acte prin care procurorul soluţioneazã cauza penalã fãrã ca aceasta sã mai ajungã în faţa instanţei, reprezintã concretizarea prevederilor constituţionale ce stabilesc liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Aceste texte de lege nu cuprind privilegii sau discriminãri în raport cu criteriile egalitãţii în drepturi prevãzute de art. 4 din Legea fundamentalã, orice persoanã vãtãmatã în drepturile sale prin mãsuri sau acte ale procurorului având posibilitatea sã promoveze împotriva acestora cãile de atac prevãzute de lege, iar, în acest cadru, sã beneficieze de toate garanţiile specifice dreptului la apãrare. Aşa fiind, criticile formulate în raport cu dispoziţiile art. 16 din Legea fundamentalã privind egalitatea în drepturi, ale art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind interzicerea discriminãrii şi ale art. 24 din Constituţie privind dreptul la apãrare sunt neîntemeiate.
Întrucât textele de lege criticate nu pun în discuţie restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertãţi constituţionale, art. 53 din Legea fundamentalã nu are incidenţã în cauzã.
De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin numeroase decizii asupra constituţionalitãţii art. 278 şi art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã, în raport cu dispoziţii constituţionale şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate şi în prezenta cauzã.
Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 301 din 9 iunie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 1 august 2005, şi prin <>Decizia nr. 540 din 7 decembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 din Codul de procedurã penalã, statuând, pentru considerentele acolo reţinute, cã acest text de lege nu încalcã prevederile art. 21 din Legea fundamentalã şi nici pe cele ale art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 228 din 7 martie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 13 aprilie 2006, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã, reţinând cã acest text de lege nu încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, şi nici pe cele ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei. În cuprinsul deciziei menţionate, Curtea a reţinut urmãtoarele: "Faptul cã, potrivit art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã, dupã judecarea plângerii împotriva soluţiei procurorului, instanţa pronunţã la rândul ei o hotãrâre prin care menţine aceastã soluţie, nu poate fi caracterizat ca o împiedicare a accesului la justiţie, respectiv o încãlcare a dreptului la un proces echitabil, dat fiind cã hotãrârea aparţine în acest caz înseşi justiţiei, iar partea nemulţumitã are deschise, tot în justiţie, cãile de atac prevãzute de lege."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate în deciziile mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea.
În plus, aşa cum se poate constata, criticile autoarei excepţiei vizeazã, în esenţã, modul de soluţionare a cauzei de cãtre instanţa de fond, ceea ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã".

Pentru cele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Elisabeta Miu în dosarele nr. 2.563/1/2006 şi nr. 30.225/1/2005 (numãr în format vechi: 7.805/2005) ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 noiembrie 2006.

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Marieta Safta

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016