Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 780 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a) si pct. 6, art. 8, art. 31 si art. 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 2 iulie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6, <>art. 8, 31 şi 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Textila Sinmatex" - S.A. din Pucioasa în Dosarul nr. 7.669/120/2007 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal - Judecãtorul sindic.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 februarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 7.669/120/2007, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal - Judecãtorul-sindic a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6, <>art. 8, 31 şi 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Textila Sinmatex" - S.A. din Pucioasa în cadrul procedurii insolvenţei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textele de lege criticate creeazã posibilitatea introducerii fãrã restricţii a unor cereri de deschidere a procedurii insolvenţei, ceea ce determinã instabilitatea economicã şi eliminarea de pe piaţã a unor comercianţi. De asemenea, considerã cã se încalcã dreptul la un proces echitabil, întrucât prin instituirea unor prezumţii de insolvenţã se creeazã o situaţie nefavorabilã debitorului care ar trebui sã probeze inexistenţa stãrii de insolvenţã. Totodatã, <>art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 reprezintã un temei de drept suplimentar, nejustificat, pus la îndemâna creditorului pentru valorificarea drepturilor sale, deşi acesta mai are la dispoziţie şi alte instrumente juridice pentru valorificarea pretenţiilor sale, aşa cum sunt <>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 şi prevederile Codului civil. În plus, competenţele atribuite judecãtorului-sindic au ca rezultat crearea unei instanţe extraordinare, iar existenţa unei singure cãi de atac şi interdicţia ca instanţa de recurs sã suspende executarea hotãrârii judecãtorului-sindic derogã de la normele dreptului comun şi încalcã accesul liber la justiţie. În sfârşit, aratã cã dispoziţiile <>art. 47 din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituţionale, deoarece prin restrângerea exerciţiului dreptului debitorului de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile, cât şi prin indisponibilizarea acestora se încalcã principiul libertãţii comerţului şi inviolabilitatea proprietãţii private.
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal - Judecãtorul-sindic nu a comunicat opinia sa asupra excepţiei de neconstituţionalitate, deşi aceasta i-a fost solicitatã prin Adresa nr. 3.631 din 5 martie 2009 a Curţii Constituţionale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocã considerentele reţinute de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6, <>art. 8, 31 şi 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificãrile ulterioare.
Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6: "1.insolvenţã este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeazã prin insuficienţa fondurilor bãneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvenţã este prezumatã ca fiind vãditã atunci când debitorul, dupã 30 de zile de la scadenţã, nu a plãtit datoria sa faţã de unul sau mai mulţi creditori; [...]
6. prin creditor îndreptãţit sã solicite deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a cãrui creanţã împotriva patrimoniului debitorului este certã, lichidã şi exigibilã de mai mult de 30 de zile;";
- Art. 8: "(1) Curtea de apel va fi instanţa de recurs pentru hotãrârile pronunţate de judecãtorul-sindic în temeiul art. 11.
(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotãrârii, dacã legea nu prevede altfel.
(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea pãrţilor în recurs se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedurã civilã. În vederea soluţionãrii recursului, se trimit la curtea de apel, în copie certificatã de grefierul-şef al tribunalului, numai actele care intereseazã soluţionarea cãii de atac, selectate de judecãtorul-sindic. În cazul în care instanţa de recurs considerã necesare şi alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere pãrţilor interesate sã le depunã în copie certificatã.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã civilã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, hotãrârile judecãtorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanţa de recurs.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplicã în cazul judecãrii recursului împotriva urmãtoarelor hotãrâri ale judecãtorului-sindic:
a) sentinţa de respingere a contestaţiei debitorului, introdusã în temeiul art. 33 alin. (4);
b) sentinţa prin care se decide intrarea în procedura simplificatã;
c) sentinţa prin care se decide intrarea în faliment, pronunţatã în condiţiile art. 107;
d) sentinţa de soluţionare a contestaţiei la planul de distribuire a fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe, introdusã în temeiul art. 122 alin. (3).
(6) Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotãrârilor pronunţate de judecãtorul-sindic în cadrul procedurii se constituie un singur dosar.
(7) Prin derogare de la <>art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, judecãtorul-sindic va putea sã nu dispunã suspendarea cauzei, în situaţia în care dispoziţiile a cãror neconstituţionalitate se invocã au fãcut obiectul cel puţin al unei decizii pronunţate de Curtea Constituţionalã.";
- Art. 31: "(1) Orice creditor îndreptãţit sã solicite deschiderea procedurii prevãzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvenţã poate introduce o cerere introductivã, în care va preciza:
a) cuantumul şi temeiul creanţei;
b) existenţa unei garanţii reale, constituite de cãtre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenţa unor mãsuri asigurãtorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaraţia privind eventuala intenţie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sã precizeze, cel puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege sã participe la reorganizare.
(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii.
(3) Dacã între momentul înregistrãrii cererii de cãtre un creditor şi cel al judecãrii acestei cereri sunt formulate cereri de cãtre alţi creditori împotriva aceluiaşi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrãrii, existenţa dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora şi va stabili îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creanţelor, în raport cu valoarea însumatã a creanţelor tuturor creditorilor care au formulat cereri şi cu respectarea valorii-prag prevãzute de prezenta lege.
(4) Dacã existã o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei formulatã de cãtre debitor şi una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesoluţionate încã, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeazã la cererea formulatã de debitor.
(5) Dacã s-a deschis o procedurã într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelaşi obiect, vor fi conexate la acelaşi dosar."
Art. 47: "(1) Deschiderea procedurii ridicã debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea -, dacã acesta nu şi-a declarat, în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupã caz, art. 33 alin. (6), intenţia de reorganizare.
(2) Cu excepţia cazurilor prevãzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi bunurilor pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.
(3) Judecãtorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odatã cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodatã şi condiţia de exercitare a conducerii debitorului de cãtre acesta.
(4) Dreptul de administrare al debitorului înceteazã de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecãtorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitãţii de realizare a unui plan raţional de activitate.
(6) Judecãtorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea prevãzutã la alin. (5), într-o şedinţã la care vor fi citaţi administratorul judiciar, comitetul creditorilor şi administratorul special.
(7) De la data intrãrii în faliment, debitorul va putea desfãşura doar activitãţile ce sunt necesare derulãrii operaţiunilor lichidãrii."
Autorul excepţiei considerã cã aceste texte de lege sunt contrare urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor şi a îndatoririlor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul pãrţilor la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea dreptului de proprietate şi ocrotirea proprietãţii private, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 126 privind instanţele judecãtoreşti, art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protejarea concurenţei loiale şi crearea condiţiilor favorabile pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie şi art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietãţii private.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale şi critici identice celor formulate în prezenta cauzã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 805 din 9 noiembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 13 decembrie 2006, Curtea a respins criticile de neconstituţionalitate privind încãlcarea libertãţii economice şi a dreptului de proprietate, pentru considerentele acolo menţionate.
În acelaşi mod a procedat Curtea, prin considerentele Deciziei nr. 1.138 din 4 decembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, şi în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 16 şi 21 din Constituţie.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Constituţie, Curtea constatã cã acestea, prin conţinutul lor, nu au incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6, art. 8, art. 31 şi <>art. 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Textila Sinmatex" -S.A. din Pucioasa în Dosarul nr. 7.669/120/2007 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal - Judecãtorul sindic.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
