Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 775 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. (3) lit. e) si alin. (6), art. 211 alin. (1) teza intai, art. 213 alin. (2) si (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) si (4) si art. 259 alin. (1) si (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, ale art. 2, 3, 5, 6, 7, 9 si 17 din anexa nr. 1 la Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 617 din 13 august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, ale art. 1 alin. (2) lit. d), art. 4 alin. (1) teza a doua si art. 51 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale art. 2, 6 si 7 din anexa nr. 1 la Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 221 din 4 noiembrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contributia de asigurari sociale de sanatate
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 2 iulie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) şi (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) şi (4) şi <>art. 259 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, ale art. 2, 3, 5, 6, 7, 9 şi 17 din anexa nr. 1 la <>Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 617 din 13 august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitãţii de asigurat, respectiv asigurat fãrã plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea mãsurilor de executare silitã pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, ale art. 1 alin. (2) lit. d), art. 4 alin. (1) teza a doua şi <>art. 51 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate şi ale art. 2, 6 şi 7 din anexa nr. 1 la <>Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 221 din 4 noiembrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contribuţia de asigurãri sociale de sãnãtate, excepţie ridicatã de Ovidiu Ioan Ştef în Dosarul nr. 4.063/221/2008 al Judecãtoriei Deva.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de autorul excepţiei, prin care solicitã acordarea unui nou termen în vederea angajãrii unui apãrãtor.
Reprezentantul Ministerului Public, învederând Curţii faptul cã Încheierea de sesizare este din data de 5 ianuarie 2009, considerã cã autorul excepţiei a beneficiat de un termen suficient pentru a-şi asigura apãrarea şi solicitã respingerea cererii.
Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou termen, având în vedere termenul suficient scurs între data sesizãrii sale cu excepţia de neconstituţionalitate şi termenul de judecatã stabilit în faţa instanţei de contencios constituţional.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã în ceea ce priveşte dispoziţiile din <>Legea nr. 95/2006 , arãtând cã aceste texte de lege nu împiedicã constituirea unor sisteme private de asigurãri de sãnãtate, aşa cum susţine autorul excepţiei. În ceea ce priveşte restul textelor de lege criticate ca fiind neconstituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã, întrucât, potrivit <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa decât asupra constituţionalitãţii prevederilor dintr-o lege sau ordonanţã în vigoare, or aceste texte de lege sunt fie abrogate, fie fac parte din alte acte normative decât legile sau ordonanţele.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 4.063/221/2008, Judecãtoria Deva a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) şi (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) şi (4) şi <>art. 259 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, ale art. 2, 3, 5, 6, 7, 9 şi 17 din anexa nr. 1 la <>Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 617 din 13 august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitãţii de asigurat, respectiv asigurat fãrã plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea mãsurilor de executare silitã pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, ale art. 1 alin. (2) lit. d), art. 4 alin. (1) teza a doua şi <>art. 51 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate şi ale art. 2, 6 şi 7 din anexa nr. 1 la <>Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 221 din 4 noiembrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contribuţia de asigurãri sociale de sãnãtate. Excepţia a fost ridicatã de Ovidiu Ioan Ştef cu prilejul soluţionãrii unei contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) şi (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) şi (4) şi <>art. 259 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 sunt contrare prevederilor art. 53, 56 şi 135 din Constituţie. Astfel, considerã cã se instituie un monopol al statului în domeniul asigurãrilor de sãnãtate, ceea ce nu se subordoneazã principiului economiei de piaţã de tip concurenţial. De asemenea, aratã cã asigurãrile de sãnãtate obligatorii nu se încadreazã în cazurile excepţionale prevãzute de Constituţie care permit restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, respectiv libertatea comerţului. În plus, obligarea cetãţenilor la plata contribuţiei pentru asigurãrile publice de sãnãtate nu este justificatã atât timp cât existã şi alte pârghii şi surse pentru finanţarea acestora şi mai ales în condiţiile în care cetãţeanul beneficiazã de o asigurare de sãnãtate privatã. În acelaşi timp, nu este justificatã aceastã platã nici din perspectiva angajatorului, dacã acesta şi-a îndeplinit cu fonduri proprii obligaţiile privind controlul periodic, cele privind aplicarea mãsurilor de igienã, dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, precum şi cele privind vaccinarea şi profilaxia specificã impusã de riscurile de la locul de muncã. Având în vedere cã dispoziţiile legale criticate au fost preluate în normele de aplicare a <>Legii nr. 95/2006 , autorul excepţiei considerã cã sunt neconstituţionale şi prevederile art. 2, 3, 5, 6, 7, 9 şi 17 din anexa nr. 1 la <>Ordinul nr. 617 din 13 august 2007 , emis de cãtre preşedintele Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitãţii de asigurat, respectiv asigurat fãrã plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea mãsurilor de executare silitã pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurãri sociale. De asemenea, pentru motive identice, considerã cã sunt neconstituţionale şi prevederile art. 1 alin. (2) lit. d), art. 4 alin. (1) teza a doua şi <>art. 51 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150 din 31 octombrie 2002 , cât şi prevederile art. 2, 6 şi 7 din anexa nr. 1 la <>Ordinul nr. 221 din 4 noiembrie 2005 , emis de preşedintele Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, pentru aprobarea Normelor metodologice privind contribuţia de asigurãri sociale de sãnãtate.
Judecãtoria Deva considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, întrucât autorul acesteia propune, în realitate, o altã interpretare a textelor de lege criticate, în sensul pe care îl doreşte, ceea ce, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) şi (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) şi (4) şi <>art. 259 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6): "(3) Asigurãrile sociale de sãnãtate sunt obligatorii şi funcţioneazã ca un sistem unitar, iar obiectivele menţionate la alin. (2) se realizeazã pe baza urmãtoarelor principii:[...]
e) participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurãri sociale de sãnãtate pentru formarea Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate; [...]
(6) Asigurarea voluntarã de sãnãtate nu exclude obligaţia de a plãti contribuţia pentru asigurarea socialã de sãnãtate.";
- Art. 211 alin. (1) teza întâi: "(1) Sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi, toţi cetãţenii români cu domiciliul în ţarã, precum şi cetãţenii strãini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporarã sau au domiciliul în România şi fac dovada plãţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi. [...]";
- Art. 213 alin. (2) şi (4): "(2) Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre urmãtoarele situaţii, pe durata acesteia, cu plata contribuţiei din alte surse, în condiţiile prezentei legi:
a) abrogat;
b) se aflã în concediu pentru incapacitate temporarã de muncã, acordat în urma unui accident de muncã sau a unei boli profesionale;
c) se aflã în concediu pentru creşterea copilului pânã la împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 3 ani;
d) executã o pedeapsã privativã de libertate sau se aflã în arest preventiv;
e) persoanele care beneficiazã de indemnizaţie de şomaj;
f) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane şi se aflã în timpul procedurilor necesare stabilirii identitãţii;
g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit <>Legii nr. 416/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
h) pensionarii, pentru veniturile din pensii pânã la limita supusã impozitului pe venit;
i) persoanele care se aflã în executarea mãsurilor prevãzute la art. 105, 113, 114 din Codul penal; persoanele care se aflã în perioada de amânare sau întrerupere a executãrii pedepsei privative de libertate, dacã nu au venituri;
j) personalul monahal al cultelor recunoscute, dacã nu realizeazã venituri din muncã, pensie sau din alte surse, pe baza listelor nominale comunicate trimestrial Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate de cãtre Ministerul Culturii şi Cultelor, la propunerea unitãţilor centrale de cult.[...]
(4) Categoriile de persoane care nu sunt prevãzute la alin. (1) şi (2) au obligaţia sã se asigure în condiţiile art. 211 şi sã plãteascã contribuţia la asigurãrile sociale de sãnãtate în condiţiile prezentei legi.";
- Art. 257 alin. (1): "(1) Persoana asiguratã are obligaţia plãţii unei contribuţii bãneşti lunare pentru asigurãrile de sãnãtate, cu excepţia persoanelor prevãzute la art. 213 alin. (1).";
- Art. 258 alin. (1) şi (4): "(1) Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfãşoarã activitatea asiguraţii au obligaţia sã calculeze şi sã vireze la fond o contribuţie de 7% asupra fondului de salarii, datoratã pentru asigurarea sãnãtãţii personalului din unitatea respectivã.[...]
(4) Pentru perioada în care angajatorii suportã indemnizaţia pentru incapacitate temporarã de muncã, aceştia au obligaţia de a plãti contribuţia de 7% raportatã la fondul de salarii, pentru salariaţii aflaţi în aceastã situaţie.";
- Art. 259 alin. (1) şi (2): "(1) Pentru beneficiarii indemnizaţiei de şomaj contribuţia se calculeazã şi se vireazã odatã cu plata drepturilor bãneşti asupra cãrora se calculeazã de cãtre cei care efectueazã plata acestor drepturi.
(2) Pentru pensionari contribuţia datoratã de aceştia se aplicã numai la veniturile din pensiile care depãşesc limita supusã impozitului pe venit, se calculeazã pentru diferenţa între cuantumul pensiei şi aceastã limitã şi se vireazã odatã cu plata drepturilor bãneşti asupra cãrora se calculeazã de cãtre cei care efectueazã plata acestor drepturi."
De asemenea, obiect al excepţiei îl constituie şi prevederile art. 2, 3, 5, 6, 7, 9 şi 17 din anexa nr. 1 la <>Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 617 din 13 august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitãţii de asigurat, respectiv asigurat fãrã plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea mãsurilor de executare silitã pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 24 septembrie 2007, prevederile art. 1 alin. (2) lit. d), art. 4 alin. (1) teza a doua şi <>art. 51 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002 şi abrogatã prin <>Legea nr. 95/2006 , precum şi prevederile art. 2, 6 şi 7 din anexa nr. 1 la <>Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 221 din 4 noiembrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contribuţia de asigurãri sociale de sãnãtate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.064 din 28 noiembrie 2005 şi abrogat prin <>Ordinul nr. 617 din 13 august 2007 al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de sãnãtate.
Autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, art. 56 privind contribuţiile financiare şi art. 135 referitor la economie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2, 3, 5, 6, 7, 9 şi 17 din anexa nr. 1 la <>Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 617/2007 , ale art. 1 alin. (2) lit. d), art. 4 alin. (1) teza a doua şi <>art. 51 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 şi ale art. 2, 6 şi 7 din anexa nr. 1 la <>Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 221/2005 , Curtea constatã cã, potrivit <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl pot constitui doar dispoziţiile "dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare". Aşa fiind, dispoziţiile unui ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate ori prevederile unei ordonanţe de urgenţã care nu mai este în vigoare nu pot fi supuse controlului de neconstituţionalitate, astfel cã excepţia de neconstituţionalitate a acestor texte de lege este inadmisibilã.
În continuare, analizând critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) şi (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) şi (4) şi <>art. 259 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 , Curtea constatã cã, în esenţã, critica autorului excepţiei se îndreaptã împotriva obligaţiei de a contribui la sistemul public de asigurãri sociale de sãnãtate, susţinându-se cã astfel se instituie un monopol al statului în domeniul asigurãrilor de sãnãtate, ceea ce aduce atingere liberei concurenţe şi libertãţii comerţului. De asemenea, autorul excepţiei considerã cã, în condiţiile contribuţiei la un sistem de asigurãri de sãnãtate privat, obligaţia contribuţiei la sistemul public nu se mai încadreazã în limitele unei juste aşezãri a sarcinilor fiscale.
Faţã de acestea, Curtea reţine cã astfel de critici privind obligaţia contribuţiei la sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate au mai fost formulate cu privire la dispoziţiile <>Legii nr. 95/2006 , Curtea reţinând prin decizii precum <>Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, cã obligativitatea asigurãrii şi a contribuţiei la sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate trebuie analizatã în legãturã cu un alt principiu ce stã la baza acestui sistem, anume cel al solidaritãţii. Astfel, datoritã solidaritãţii celor care contribuie, acest sistem îşi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistenţã medicalã pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se aflã în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurãri de sãnãtate. Ca urmare, aceste dispoziţii de lege reprezintã, de fapt, o expresie a prevederilor constituţionale care reglementeazã ocrotirea sãnãtãţii şi a celor care consacrã obligaţia statului de a asigura protecţia socialã a cetãţenilor.
În lumina acestor considerente, este evident cã obligaţia contribuţiei la sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate nu poate dobândi semnificaţia unei aşezãri injuste a sarcinilor fiscale atât timp cât, pe de o parte, instituirea acestei obligaţii are o justificare constituţionalã, iar, pe de altã parte, ea se aplicã tuturor persoanelor prevãzute de norma de lege, fãrã privilegii ori discriminãri.
În acelaşi timp, Curtea apreciazã cã nu poate fi reţinutã nici critica de neconstituţionalitate raportatã la <>art. 135 din Constituţie de vreme ce însãşi Legea nr. 95/2006 , în art. 208, consacrã posibilitatea instituirii altor forme de asigurãri sociale de sãnãtate complementare sau suplimentare faţã de sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate. Trebuie înţeles totuşi cã aceste forme de asigurãri de sãnãtate nu duc la excluderea obligaţiei de a contribui la sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate, tocmai în considerarea celor învederate mai sus, privind obligaţia statului de a asigura ocrotirea sãnãtãţii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3, 5, 6, 7, 9 şi 17 din anexa nr. 1 la <>Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 617 din 13 august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitãţii de asigurat, respectiv asigurat fãrã plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea mãsurilor de executare silitã pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, ale art. 1 alin. (2) lit. d), art. 4 alin. (1) teza a doua şi <>art. 51 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate şi ale art. 2, 6 şi 7 din anexa nr. 1 la <>Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 221 din 4 noiembrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contribuţia de asigurãri sociale de sãnãtate, excepţie ridicatã de Ovidiu Ioan Ştef în Dosarul nr. 4.063/221/2008 al Judecãtoriei Deva.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) şi (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) şi (4) şi <>art. 259 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie ridicatã de acelaşi autor, în acelaşi dosar al Judecãtoriei Deva.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
