Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 774 din 1 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 600 din 12 august 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mihaela Stamate, Mark Oliver Stamate şi Edward Stamate în Dosarul nr. 1.800/111/2007 al Tribunalului Bihor - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 1.800/111/2007, Tribunalul Bihor - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Mihaela Stamate, Mark Oliver Stamate şi Edward Stamate cu ocazia soluţionãrii unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã textul de lege criticat încalcã accesul liber la justiţie şi prezumţia de nevinovãţie, în mãsura în care nu permite ca, în caz de deces al inculpatului, pe de o parte, instanţa sã procedeze din oficiu, iar, pe de altã parte, moştenitorii sã opteze pentru continuarea procesului penal, în scopul verificãrii incidenţei vreunuia dintre cazurile prevãzute de art. 10 lit. a)-e) din Codul de procedurã penalã. Aratã cã prevederile art. 13 din Codul de procedurã penalã au fost instituite tocmai pentru a asigura inculpatului posibilitatea de a beneficia în mod real de prezumţia de nevinovãţie. Or, în cazul decesului acestuia, moştenitorii au, la rândul lor, interesul de a curãţa memoria antecesorului lor trimis în judecatã, cu atât mai mult cu cât constatarea inexistenţei faptei sau a sãvârşirii acesteia de cãtre alte persoane, spre exemplu, ar avea influenţã directã şi cu privire la modul de soluţionare a laturii civile a procesului penal. De asemenea, considerã cã nu este lipsit de importanţã faptul cã moştenitorii condamnatului decedat au posibilitatea de a solicita revizuirea hotãrârii judecãtoreşti definitive de condamnare.
Tribunalul Bihor - Secţia penalã apreciazã cã textul de lege criticat încalcã prevederile art. 21 alin. (1) şi ale art. 23 alin. (11) din Constituţie, întrucât, în caz de deces al inculpatului, nu conferã moştenitorilor acestuia dreptul de a cere continuarea procesului penal în vederea stabilirii nevinovãţiei inculpatului. Aratã cã, din moment ce moştenitorii condamnatului decedat au dreptul sã cearã revizuirea hotãrârii judecãtoreşti definitive de condamnare, iar instanţa, în cazul admiterii în principiu a cererii de revizuire, este obligatã, potrivit art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, sã facã aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã penalã, cu atât mai mult ar trebui ca moştenitorii sã aibã dreptul de a cere continuarea procesului penal atunci când inculpatul decedeazã în cursul judecãrii cauzei în fond sau în cãile ordinare de atac.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã moştenitorii inculpatului nu au un interes legitim pentru a solicita continuarea procesului penal, întrucât, în cazul decesului inculpatului anterior pronunţãrii unei hotãrâri definitive de condamnare, procesul penal înceteazã fãrã stabilirea vinovãţiei, operând astfel, în continuare, principiul constituţional al prezumţiei de nevinovãţie. Considerã cã existenţa faptei ilicite, identitatea autorului şi vinovãţia acestuia, aspecte care se cerceteazã în cursul acţiunii civile şi care îi intereseazã pe moştenitorii inculpatului, nu au nicio legãturã cu stabilirea ilicitului penal şi a vinovãţiei penale.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 13 din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale. Considerã cã autorii excepţiei nu criticã textul de lege pentru ceea ce conţine, ci pentru ceea ce nu prevede, respectiv posibilitatea succesorilor inculpatului de a cere continuarea procesului penal, urmãrind completarea textului în acest sens. Potrivit competenţei sale, însã, astfel cum este ea prevãzutã în <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã nu poate modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului, ci se poate pronunţa numai asupra înţelesului ei contrar Constituţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Potrivit încheierii de sesizare a Curţii, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 13 din Codul de procedurã penalã. Însã, din examinarea concluziilor scrise depuse în motivarea excepţiei, reiese cã, în realitate, critica de neconstituţionalitate priveşte doar dispoziţiile art. 13 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, astfel cum au fost modificate acestea prin <>Legea nr. 281/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, având urmãtorul cuprins: "În caz de amnistie, prescripţie sau retragere a plângerii prealabile, precum şi în cazul existenţei unei cauze de nepedepsire, învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal."
În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile de lege criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovãţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorii acesteia solicitã, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul reglementãrii posibilitãţii ca, în caz de deces al inculpatului, pe de o parte, instanţa sã procedeze din oficiu, iar, pe de altã parte, moştenitorii sã opteze pentru continuarea procesului penal, în scopul verificãrii incidenţei vreunuia dintre cazurile prevãzute de art. 10 lit. a)-e) din Codul de procedurã penalã. O asemenea solicitare nu intrã însã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mihaela Stamate, Mark Oliver Stamate şi Edward Stamate în Dosarul nr. 1.800/111/2007 al Tribunalului Bihor - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 iulie 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
