Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 770 din 18 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 770 din 18 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 94 din 5 februarie 2015

Comenteaza legea


    Augustin Zegrean     - preşedinte
    Valer Dorneanu       - judecător
    Toni Greblă          - judecător
    Petre Lăzăroiu       - judecător
    Mircea Ştefan Minea  - judecător
    Daniel Marius Morar  - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Tudorel Toader       - judecător
    Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Andrei Vasile şi Societatea Comercială "Real Grup Invest" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.929/2/2011* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 454D/2014 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent învederează Curţii că partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de constituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei, întrucât textele de lege criticate nu sunt incidente în cauza în care aceasta a fost invocată, astfel că nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 1.490 din 27 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10.929/2/2011*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Andrei Vasile şi Societatea Comercială "Real Grup Invest" - S.A. din Bucureşti, acesta din urmă în calitate de cesionar al unui procent din dreptul la măsuri reparatorii în echivalent cuvenit persoanei îndreptăţite Andrei Vasile, într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor la finalizarea procedurii administrative în vederea emiterea unei decizii conţinând titlul de despăgubire pentru un teren.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că judecătorul fondului nu avea cum să se raporteze la o lege viitoare, astfel că aplicarea în recurs a unei legi noi încalcă principiul neretroactivităţii legii şi nu asigură respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi a dreptului la un recurs efectiv, limitând drastic accesul liber la justiţie al reclamantului. Precizează că există un sistem de control judiciar paralel, de vreme ce calea de atac, competenţa materială, teritorială şi cea funcţională a instanţei de recurs sunt stabilite de art. 20 din capitolul V, titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Susţin că se ajunge la aplicarea unui sistem inegal pentru cei aflaţi în aceeaşi situaţie cu reclamantul. Mai arată că art. 35 din Legea nr. 165/2013 condiţionează accesul la justiţie de respectarea termenelor prevăzute de art. 33 şi 34 din aceeaşi lege, or, dreptul de acces la justiţie al reclamantului s-a născut înainte de intrarea în vigoare a legii noi.
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor cerute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. În acest context, apreciază că nu se poate socoti că aplicarea imediată a prevederilor legii noi, inclusiv cererilor de despăgubiri adresate Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi nesoluţionate încă prin emiterea titlului de despăgubire, ar încălca principiile securităţii juridice sau liberului acces la justiţie.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Avocatul Poporului precizează că prevederile art. 35 din Legea nr. 165/2013 devin incidente şi aplicabile abia după parcurgerea fazei administrative reglementate de art. 33 şi 34 din acelaşi act normativ. În aceste condiţii, apreciază că prevederile art. 4 raportate la cele ale art. 35 din Legea nr. 165/2013 nu sunt retroactive şi nu aduc atingere principiului egalităţii în faţa legii. În ce priveşte susţinerile referitoare la art. 20 din capitolul V, titlul VII al Legii nr. 247/2005, consideră că nu pot fi reţinute, întrucât nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci aduc în discuţie modul de aplicare şi interpretare a legii.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului actului de sesizare a Curţii Constituţionale, prevederile art. 4 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Din motivarea scrisă a excepţiei rezultă, însă, că autorii acesteia vizează dispoziţiile art. 4 teza a doua prin raportare la cele ale art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013, texte de lege care au următorul conţinut:
    - Art. 4 teza a doua: "Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi.";
    - Art. 35: "(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
    (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi.
    (4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.
    (5) Cererile sau acţiunile în justiţie formulate în temeiul alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru."
    13. Autorii excepţiei au criticat şi prevederile art. 20 din capitolul V, titlul VII al Legii nr. 247/2005, dar instanţa de judecată a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate având acest obiect, apreciind că nu este îndeplinită condiţia existenţei unei legături între textul de lege criticat şi soluţionarea cauzei.
    14. În opinia autorilor excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia celei penale şi contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi art. 21 alin. (1)-(3) care garantează dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că litigiul în cursul soluţionării căruia a fost ridicată prezenta excepţie are ca obiect cererea de obligare a Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, succesoare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, la emiterea unei decizii conţinând titlul de despăgubire pentru un teren revendicat potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru care primarul municipiului Bucureşti a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent. După ce prima instanţă a admis acţiunea reclamanţilor şi a obligat autoritatea publică pârâtă să finalizeze procedura administrativă de stabilire a despăgubirilor cuvenite reclamanţilor, Curtea Constituţională a fost sesizată prin decizia prin care Curtea de Apel Bucureşti a admis recursul declarat de pârâtă, în esenţă, pe considerentul că, în urma intrării în vigoare a legii noi, soluţia primei instanţe nu mai poate fi menţinută.
    16. Curtea reţine că autorii excepţiei îşi axează critica pe ideea că art. 35 din Legea nr. 165/2013 ar institui un sistem de control judiciar paralel cu cel prevăzut prin art. 20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005, care stabileşte competenţa instanţei de contencios administrativ de a se pronunţa asupra contestaţiilor formulate împotriva deciziilor adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sau, după caz, împotriva refuzului acesteia de a le emite, ceea ce ar conduce la aplicarea unui sistem inegal pentru cei aflaţi în aceeaşi situaţie cu reclamantul.
    17. Cu privire la aceste critici, Curtea observă că, potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor [ale cărei atribuţii au fost preluate, în virtutea art. 18 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor], vor fi soluţionate în termen de 60 de luni, respectiv 36 de luni, pentru dosarele de fond funciar, de la data intrării în vigoare a legii.
    18. Având în vedere cele statuate prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, prin care Curtea Constituţională a constatat că termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii, rezultă că nu se pune problema existenţei concomitente a două mijloace de contestare a deciziilor emise de autoritatea publică în discuţie, reglementate prin art. 19 şi 20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 şi, respectiv, prin art. 35 din Legea nr. 165/2013. Aceasta, deoarece pentru cauzele care la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 erau deja înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti se aplică, sub aspectul contestării deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau al refuzului acesteia de a emite o decizie, sistemul prevăzut de Legea nr. 247/2005, iar pentru cauzele cu care instanţele de judecată au fost sesizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 va fi aplicabilă calea de atac prevăzută de art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013.
    19. Acest aspect a fost reţinut de Curtea Constituţională în considerentele Deciziei nr. 405 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, prin care a exercitat, dintr-o perspectivă similară, controlul de constituţionalitate atât asupra textelor de lege criticate în cauza de faţă, cât şi asupra prevederilor art. 20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005.
    20. În prezenta cauză, în raport cu obiectul cauzei deduse soluţionării instanţei de judecată şi în considerarea datei introducerii acţiunii, anterioară momentului intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, Curtea observă că prevederile art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013 nu sunt incidente în cadrul soluţionării fondului cauzei, instanţa de contencios administrativ fiind învestită în temeiul art. 20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 cu soluţionarea cererii privind obligarea autorităţii administrative competente la emiterea unei decizii de despăgubire.
    21. Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate va fi respinsă ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiţia prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 referitoare la necesitatea existenţei unei legături cu cauza a textelor de lege criticate.

    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Andrei Vasile şi Societatea Comercială "Real Grup Invest" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.929/2/2011* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2014.

                  PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         AUGUSTIN ZEGREAN

                        Magistrat-asistent,
                        Valentina Bărbăţeanu

                              ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 770 din 18 decembrie 2014

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"