Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 770 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 1 iulie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Cãluţoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bãtãiosu şi Elena Bãtãiosu în Dosarul nr. 3897.3/318/2007 al Judecãtoriei Târgu Jiu.
La apelul nominal se prezintã personal Gheorghe Cãluţoiu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã. Autorul excepţiei susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, expunând situaţia de fapt şi combãtând valabilitatea titlului de proprietate al pãrţii adverse.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 februarie 2009, pronunţatã în Dosarul 3897.3/318/2007, Judecãtoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Cãluţoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bãtãiosu şi Elena Bãtãiosu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã articolul de lege criticat a abrogat expres dispoziţiile <>Legii nr. 59/1974 şi implicit ale <>Decretului nr. 151/1950 , în baza cãruia a fost emis actul de schimb invocat de cãtre reclamanţi în dovedirea proprietãţii. Cu toate cã <>Decretul nr. 151/1950 a fost abrogat prin <>Legea nr. 59/1974 , dispoziţiile acestui act normativ referitoare la actele de schimb între stat şi foştii proprietari de terenuri au rãmas valabile. Astfel, în condiţiile în care terenul dobândit în baza unui contract de schimb autentic a intrat în circuitul civil, cu toate restricţiile legilor ulterioare, printre care şi <>Legea nr. 59/1974 , proprietarii în cauzã nu au pierdut niciodatã prerogativele dreptului de proprietate, cu toate cã <>Legea nr. 18/1991 a abrogat expres actele normative ce reglementau în mod valid dreptul de proprietate dobândit în baza normelor legale arãtate. Caracterul reparatoriu al <>Legii nr. 18/1991 trebuie sã aibã la bazã principiul echitãţii, deoarece este injust sã se repare o nedreptate cu o altã nedreptate. Faţã de cele arãtate, autorul excepţiei considerã cã <>art. 123 din Legea nr. 18/1991 este neconstituţional prin raportare la art. 44 din Constituţia României, care garanteazã proprietatea privatã, în mãsura în care nu face distincţie între situaţiile juridice nãscute anterior şi cele nãscute posterior legii abrogatoare.
Judecãtoria Târgu Jiu apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã aspectele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate constituie o problemã de aplicare a legii, instanţa de judecatã fiind singura în mãsurã sã aprecieze, în baza dovezilor existente la dosar şi a probelor administrate, cine este titularul dreptului de proprietate asupra terenului ce face obiectul litigiului supus judecãţii.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are urmãtorul conţinut: "(1) Prezenta lege intrã în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã:
- <>art. 1-36 şi 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicatã în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974;
- <>Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele mãsuri pentru stimularea ţãrãnimii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu excepţia art. 8-11.
- <>Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporarã a înstrãinãrii terenurilor prin acte între vii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990, cu excepţia art. 2;
- <>H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind evidenţa, folosirea, protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole, publicatã în Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975;
- <>Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea rãmãşiţelor oricãror forme de exploatare a omului de cãtre om în agriculturã, în scopul ridicãrii continue a nivelului de trai material şi cultural al ţãrãnimii muncitoare şi al dezvoltãrii construcţiei socialiste, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Române nr. 10 din 30 martie 1959;
- orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã argumentele invocate în susţinerea criticii vizeazã, în principal, succesiunea în timp a legilor care au reglementat regimul juridic al terenurilor în România. Or, cu privire la acest aspect, Curtea constatã cã textul de lege criticat nu conţine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, urmând a-şi gãsi aplicarea exclusiv de la data intrãrii în vigoare a legii. În ceea ce priveşte determinarea situaţiilor juridice care rãmân supuse vechii reglementãri, precum şi a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemã de constituţionalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competenţa exclusivã a instanţelor judecãtoreşti.
În legãturã cu principiul neretroactivitãţii legilor, Curtea constatã cã, potrivit acestui principiu, o lege devine obligatorie numai dupã publicarea ei în Monitorul Oficial al României, ea rãmânând în vigoare pânã la apariţia unei alte legi, care o abrogã în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouã modificã starea legalã anterioarã cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacã s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptãrii noii legi, care trebuie sã respecte suveranitatea legii anterioare. A decide cã, prin dispoziţiile sale, legea nouã ar putea desfiinţa sau modifica situaţii juridice anterioare, existente ca o consecinţã a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna sã se încalce principiul constituţional al neretroactivitãţii legii civile. Însã legea nouã este aplicabilã de îndatã tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge dupã intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate dupã abrogarea legii vechi.
Raportând cele arãtate cu titlu principial, la norma dedusã controlului, Curtea constatã cã prevederile <>art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 nu contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Cãluţoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bãtãiosu şi Elena Bãtãiosu în Dosarul nr. 3897.3/318/2007 al Judecãtoriei Târgu Jiu.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
