Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 768 din 25 septembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar si ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 795 din 27 noiembrie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Lucia Saulea, Nora Zafiu, Eleonora Căpăţână, Mihaela Irimia, Bogdan Dobrogeanu, Ionuţ Pavel Iambu, Gabriel Anton, Cristina Corcodel, Alexe Cătălina Goicea, Mirela Petre, Daniela Vasile, Liana Anton, Raluca Bejan, Alice Manuela Burciu, Cornelia Cernat, Roxana Ciresnea, Anca Constantinescu, Mihaela Cîrstocea, Cristina Constantinescu, Elena Costache, Mirela Costache, Georgeta Costache, Mihaela Florica Costea, Georgiana Creţu, Daniela Criste, Ana Maria Luciu, Marioara Drugă, Liana Ducan, Dorina Dumitrescu, Maria Enache, Maria Fava, Aniela Florea, Elena Fronea, Marilena Ionescu, Mariana Ionescu, Viorica Manole, Claudia Mirela Manolica, Monica Marin, Adriana Matache, Vica Mendoiu, Nicoleta Mihalache, Carmen Militaru, Ioana Mocanu, Carmen Naum, Constantina Neagu, Cristina Olteanu, Jeni Pârcălăbescu, Marilena Dana Peptanaru, Maria Postolache, Constanţa Răduţ, Vasilica Stan, Ana Eliza Streche, Steluţa Ştefan, Emilia Tănăsescu, Delia Ţărăgrădeanu, Angela Valentina Ţuţu, Elena Vlaicu, Adriana Dumitru, Petruţa Gavriliu, Adriana Manolache, Gabriel Minea, Niculina Samoilă, Cristina Smărăndoiu, Cecilia Adela Alexandru, Antoaneta Bucur, Ion Bunghez, Carmen Manta, Elena Albu, Gabriela Vitregu, Eusebiu Barbu, Roxana Bugeac, Florin Eugeniu Antonescu, Alexandru Coarfă, Viorel Drăghiciu, Florin Ciprian Gherghe, Florin Ionescu, Mariana Ionescu, Liliana Ilie şi Dumitru Mihai în Dosarul nr. 3.668/105/2011 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 186D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 720/2012.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 2.417 din 20 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 3.668/105/2011, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Excepţia a fost ridicată de Lucia Saulea, Nora Zafiu, Eleonora Căpăţână, Mihaela Irimia, Bogdan Dobrogeanu, Ionuţ Pavel Iambu, Gabriel Anton, Cristina Corcodel, Alexe Cătălina Goicea, Mirela Petre, Daniela Vasile, Liana Anton, Raluca Bejan, Alice Manuela Burciu, Cornelia Cernat, Roxana Ciresnea, Anca Constantinescu, Mihaela Cîrstocea, Cristina Constantinescu, Elena Costache, Mirela Costache, Georgeta Costache, Mihaela Florica Costea, Georgiana Creţu, Daniela Criste, Ana Maria Luciu, Marioara Drugă, Liana Ducan, Dorina Dumitrescu, Maria Enache, Maria Fava, Aniela Florea, Elena Fronea, Marilena Ionescu, Mariana Ionescu, Viorica Manole, Claudia Mirela Manolica, Monica Marin, Adriana Matache, Vica Mendoiu, Nicoleta Mihalache, Carmen Militaru, Ioana Mocanu, Carmen Naum, Constantina Neagu, Cristina Olteanu, Jeni Pârcălăbescu, Marilena Dana Peptanaru, Maria Postolache, Constanţa Răduţ, Vasilica Stan, Ana Eliza Streche, Steluţa Ştefan, Emilia Tănăsescu, Delia Ţărăgrădeanu, Angela Valentina Ţuţu, Elena Vlaicu, Adriana Dumitru, Petruţa Gavriliu, Adriana Manolache, Gabriel Minea, Niculina Samoilă, Cristina Smărăndoiu, Cecilia Adela Alexandru, Antoaneta Bucur, Ion Bunghez, Carmen Manta, Elena Albu, Gabriela Vitregu, Eusebiu Barbu, Roxana Bugeac, Florin Eugeniu Antonescu, Alexandru Coarfă, Viorel Drăghiciu, Florin Ciprian Gherghe, Florin Ionescu, Mariana Ionescu, Liliana Ilie şi Dumitru Mihai - personal auxiliar de specialitate, conex, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Curţii de Apel Ploieşti cu prilejul soluţionării unei cauze civile având ca obiect "drepturi băneşti".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege criticate încalcă dreptul de proprietate, întrucât prevăd acordarea unor drepturi salariale reduse în raport cu cele avute anterior. În acest sens, arată că drepturile salariale reprezintă un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Diminuarea acestor drepturi a fost constatată de Curtea Constituţională ca fiind în acord cu dispoziţiile Legii fundamentale, prin Decizia nr. 874/2010. Prin aceeaşi decizie s-a arătat însă şi faptul că o asemenea măsură nu poate avea decât un caracter temporar. Prin urmare, acordarea în continuare a unor drepturi salariale reduse şi ulterior datei de 1 ianuarie 2011, dată avută ca reper de către instanţa de contencios constituţional în decizia amintită, reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate şi a prevederilor art. 53 din Constituţie. De asemenea, sunt încălcate şi dispoziţiile art. 41, 124 şi 125 din Legea fundamentală, întrucât prevederile de lege criticate aduc atingere statutului profesiei la care se referă aceste texte constituţionale. În susţinerea celor arătate, invocă jurisprudenţa Curţii de Justiţie a UniuniiEuropene şi concluziile Comisiei Europene cu privire la obligaţia judecătorului naţional de a înlătura din oficiu aplicarea unei reglementări interne sau a deciziilor Curţii Constituţionale care sunt contrare dreptului Uniunii (Cauza C-310/10).
Tribunalul Prahova - Secţia I civilă consideră că măsura reducerii temporare a salariului personalului bugetar cu 25%, precum şi majorarea salariilor acestora începând cu luna ianuarie 2011 doar cu procentul de 15% raportat la cuantumul salariului aferent lunii octombrie 2010 nu aduc atingere substanţei dreptului, intră în marja de apreciere a statului, nu reprezintă o măsură disproporţionată în raport cu scopul urmărit şi păstrează justul echilibru între interesul general al colectivităţii şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale omului, aşa încât nu se poate reţine încălcarea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora "(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.
(2) În situaţia în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei."
De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora "(1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se va stabili în anul 2011 ţinându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcţie sau, după caz, în specialitate, dobândite în condiţiile legii până la 31 decembrie 2010.
(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum şi cuantumul gradaţiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(5) În salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor dispoziţii ale Legii fundamentale: art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 41 referitor la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 125 privind statutul judecătorilor. De asemenea, invocă încălcarea art. 20 din Constituţie prin raportare la prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile Legii nr. 118/2010, referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar, au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 din aceasta, iar Legea nr. 285/2010 şi-a încetat efectele juridice la 31 decembrie 2011. Cu toate acestea, prevederile art. 1 din Legea nr. 118/2010 şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale, şi anume Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată.
Analizând, prin urmare, textele de lege criticate, Curtea constată că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, Curtea a reţinut că modalitatea de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor brute reglementată de aceste texte de lege nu este de natură să încalce cele stabilite prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi 874 din 25 iunie 2010. Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligaţie de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la "cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condiţiile încadrării înpoliticile sociale şi de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare". Este în acelaşi timp o obligaţie sub condiţie care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalităţii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcţie de situaţia economico-financiară a ţării, momentul îndeplinirii cât mai rapid posibil a obligaţiei sale de rezultat, în sensul revenirii cel puţin la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010. Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, examinând cererile nr. 44.232/11 şi nr. 44.605/11, soluţionate prin decizia de inadmisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele Felicia Mihăieş împotriva României, respectiv Adrian Gavril Senteş împotriva României, a considerat că statul român nu a depăşit marja sa de apreciere şi nu a rupt justul echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.
Cu acelaşi prilej, Curtea a precizat şi faptul că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinţa salariului vizează numai sumele certe, lichide şi exigibile. Curtea observă că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietăţii.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţia deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Cât priveşte susţinerea potrivit căreia prevederile de lege criticate ar aduce atingere statutului judecătorilor, Curtea reţine că autorii excepţiei nu au această calitate, astfel că prevederile constituţionale ale art. 124 şi 125 din Constituţie nu sunt incidente în cauză.
În sfârşit, referitor la invocarea Cauzei C-310/10, soluţionată prin Hotărârea din 7 iulie 2011, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea observă că autorii excepţiei, în mod eronat, trag anumite concluzii care nu rezultă din considerentele acestei hotărâri. Paragrafele 46 şi 47 ale hotărârii abordează chestiuni care ţin de repartizarea unor competenţe între Uniune şi statul membru, fără a aduce în discuţie efectele unei decizii ale instanţei constituţionale române. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că, "deşi necesitatea de a asigura interpretarea uniformă a normelor dreptului Uniunii poate, astfel cum s-a amintit anterior, să justifice extinderea competenţei Curţii în materie de interpretare la conţinutul unor astfel de norme, inclusiv în ipoteza în care acestea sunt aplicabile numai indirect unei situaţii date, în considerarea faptului că o normă de drept naţional face trimitere la acestea, nu este în schimb posibil ca, pe baza aceleiaşi consideraţii şi fără a fi încălcată repartizarea competenţelor între Uniune şi statele sale membre, să se confere supremaţie normei respective a dreptului Uniunii în raport cu normele interne de rang superior, care ar impune, într-o astfel de situaţie, înlăturarea aplicării respectivei norme de drept naţional sau a interpretării date acesteia". Rezultă aşadar că domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice ţine de competenţa statului membru, şi nu a Uniunii, ceea ce înseamnă că acesta nu intră sub incidenţa reglementărilor Uniunii Europene.
Astfel, Curtea constată că susţinerile autorilor excepţiei referitoare la încălcarea generică a reglementărilor Uniunii Europene în cauza de faţă sunt mai degrabă nişte afirmaţii subiective, fără a ridica probleme de constituţionalitate, iar salarizarea personalului din fonduri publice este şi va rămâne o competenţă exclusivă a statelor membre.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Lucia Saulea, Nora Zafiu, Eleonora Căpăţână, Mihaela Irimia, Bogdan Dobrogeanu, Ionuţ Pavel Iambu, Gabriel Anton, Cristina Corcodel, Alexe Cătălina Goicea, Mirela Petre, Daniela Vasile, Liana Anton, Raluca Bejan, Alice Manuela Burciu, Cornelia Cernat, Roxana Ciresnea, Anca Constantinescu, Mihaela Cîrstocea, Cristina Constantinescu, Elena Costache, Mirela Costache, Georgeta Costache, Mihaela Florica Costea, Georgiana Creţu, Daniela Criste, Ana Maria Luciu, Marioara Drugă, Liana Ducan, Dorina Dumitrescu, Maria Enache, Maria Fava, Aniela Florea, Elena Fronea, Marilena Ionescu, Mariana Ionescu, Viorica Manole, Claudia Mirela Manolica, Monica Marin, Adriana Matache, Vica Mendoiu, Nicoleta Mihalache, Carmen Militaru, Ioana Mocanu, Carmen Naum, Constantina Neagu, Cristina Olteanu, Jeni Pârcălăbescu, Marilena Dana Peptanaru, Maria Postolache, Constanţa Răduţ, Vasilica Stan, Ana Eliza Streche, Steluţa Ştefan, Emilia Tănăsescu, Delia Ţărăgrădeanu, Angela Valentina Ţuţu, Elena Vlaicu, Adriana Dumitru, Petruţa Gavriliu, Adriana Manolache, Gabriel Minea, Niculina Samoilă, Cristina Smărăndoiu, Cecilia Adela Alexandru, Antoaneta Bucur, Ion Bunghez, Carmen Manta, Elena Albu, Gabriela Vitregu, Eusebiu Barbu, Roxana Bugeac, Florin Eugeniu Antonescu, Alexandru Coarfă, Viorel Drăghiciu, Florin Ciprian Gherghe, Florin Ionescu, Mariana Ionescu, Liliana Ilie şi Dumitru Mihai în Dosarul nr. 3.668/105/2011 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 septembrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
