Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 765 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 alin. 1 teza a doua si art. 319 alin. 2 teza intai din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 11 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 teza a doua şi art. 319 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Adrian Vlad Andonie şi Constantin Elisei în Dosarul nr. 3.821.1/102/2007 al Curţii de Apel Târgu-Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.821.1/102/2007, Curtea de Apel Târgu-Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 teza a doua şi art. 319 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Adrian Vlad Andonie şi Constantin Elisei într-o cauzã având ca obiect o contestaţie în anulare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin cã dispoziţiile art. 318 alin. 1 teza a doua şi art. 319 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã încalcã prevederile constituţionale ale art. 20 şi art. 21 alin. (3), precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În acest sens, aratã cã, "potrivit acestor texte legale, o hotãrâre irevocabilã susceptibilã de executare silitã poate fi desfiinţatã "oricând înainte de executare", fiind astfel vorba de o condiţie pur potestativã din partea debitorului şi, pe cale de consecinţã, de un termen de atac vãdit neprecizat".
Instanţa de judecatã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 318 alin. 1 teza a doua şi art. 319 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul conţinut:
- Art. 318 alin. 1 teza a doua: "Hotãrârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea datã este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşealã sã cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.";
- Art. 319 alin. 2 teza întâi: "Contestaţia se poate face oricând înainte de începutul executãrii silite, iar în timpul ei, pânã la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b) sau c). Împotriva hotãrârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silitã, contestaţia poate fi introdusã în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţã de hotãrâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotãrârea a rãmas irevocabilã."
Autorii excepţiei susţin cã aceste texte de lege încalcã prevederile constituţionale ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 21 alin. (3) - Accesul liber la justiţie, precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra dispoziţiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, raportate la prevederile constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauzã, s-a mai pronunţat, spre exemplu, prin <>Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã acest text de lege reglementeazã contestaţia în anulare specialã, care este o cale de atac extraordinarã, ce se poate exercita în cazurile limitativ prevãzute de lege numai împotriva hotãrârilor pronunţate de instanţele de recurs.
Aceste dispoziţii de lege nu contravin prevederilor constituţionale invocate, întrucât, potrivit jurisprudenţei constante a instanţei constituţionale, dacã legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situaţii diferite accesul la o cale ordinarã de atac, fãrã ca prin aceasta sã fie afectat liberul acces la justiţie, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuţie este accesul la o cale extraordinarã de atac, care, prin definiţie, are caracter de excepţie şi deci poate fi valorificatã numai în cazurile expres şi limitativ prevãzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbãri majore ale stabilitãţii şi securitãţii raporturilor juridice. De asemenea, aceste dispoziţii de lege constituie o garanţie a aplicãrii art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în scopul înlãturãrii oricãror abuzuri din partea pãrţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificatã a soluţionãrii unui proces.
Atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceastã decizie îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã, neintervenind elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Nu poate fi reţinutã nici critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã care stabilesc cã, în cazul hotãrârilor judecãtoreşti susceptibile de executare silitã, contestaţia în anulare se poate face oricând înainte de începutul executãrii silite. Acest fapt nu înseamnã cã nu existã o limitare în timp a introducerii contestaţiei, în condiţiile în care dreptul de a cere executarea silitã poate fi exercitatã doar în termenul general de prescripţie prevãzut de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 teza a doua şi art. 319 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Adrian Vlad Andonie şi Constantin Elisei în Dosarul nr. 3.821.1/102/2007 al Curţii de Apel Târgu-Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
