Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 762 din 3 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 131^2 alin. (3)-(9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 30 iunie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 131^2 alin. (3)-(9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicatã de Societatea Românã de Televiziune şi de Asociaţia Românã de Comunicaţii Audiovizuale în faţa Completului de arbitraj al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei Asociaţia Românã de Comunicaţii Audiovizuale, prin directorul executiv, precum şi partea Uniunea Producãtorilor de Fonograme din România, prin avocatul Andreea Iulia Stratulã, cu împuternicire la dosar. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului solicitã acordarea unui nou termen de judecatã în vederea angajãrii unui apãrãtor.
Apãrãtorul pãrţii Uniunea Producãtorilor de Fonograme din România se opune acordãrii unui nou termen de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea cererii pentru amânarea judecãrii cauzei, având în vedere timpul scurs de la sesizarea Curţii cu excepţia de neconstituţionalitate.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a judecãrii cauzei.
Având cuvântul, reprezentantul autorului susţine excepţia astfel cum aceasta a fost formulatã în faţa instanţei de judecatã.
Apãrãtorul pãrţii Uniunea Producãtorilor de Fonograme din România solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind inadmisibilã, întrucât aceasta nu a fost ridicatã în faţa unei instanţe judecãtoreşti sau a unei instanţe de arbitraj comercial. Pe fond, apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã şi depune concluzii scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Reprezentantul autorului depune concluzii scrise în vederea admiterii excepţiei, solicitând amânarea pronunţãrii deciziei Curţii.
În conformitate cu dispoziţiile art. 260 din Codul de procedurã civilã, Curtea respinge cererea de amânare a pronunţãrii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Decizia civilã nr. 215R din 16 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 2.824/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti Secţia a IX-a civilã şi pentru cauze privind proprietatea intelectualã a admis recursul formulat împotriva încheierii prin care Completul de arbitraj al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor a respins, ca inadmisibilã, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 131^2 alin. (3)-(9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe şi a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea acestei excepţii.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Românã de Televiziune şi de Asociaţia Românã de Comunicaţii Audiovizuale în cadrul unei proceduri de arbitraj în faţa Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin cã dispoziţiile de lege criticate reglementeazã o procedurã administrativ-jurisdicţionalã obligatorie şi contra cost, fapt ce îngrãdeşte dreptul liberului acces la justiţie, deoarece pãrţile sunt ţinute sã urmeze aceastã procedurã, neputându-se adresa în mod liber justiţiei pentru valorificarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora. Apreciazã cã se încalcã dreptul la un proces echitabil, întrucât, în situaţia în care nu achitã onorariul arbitrilor, pãrţile sunt lipsite de posibilitatea de a-şi exercita drepturile procesuale. Considerã cã teza a treia a alin. (9) al art. 131^2 contravine prevederilor art. 129 din Constituţie, deoarece împotriva hotãrârii curţii de apel nu se poate exercita calea recursului, astfel încât nu se asigurã respectarea dublului grad de jurisdicţie. Aratã cã, în urma arbitrajului obligatoriu, completul arbitral pronunţã o hotãrâre arbitralã, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind opozabilã tuturor utilizatorilor, inclusiv celor ce nu au participat la negociere şi arbitraj, astfel încât procedura arbitrajului pentru adoptarea hotãrârii reprezintã o jurisdicţie administrativã, care ar trebui sã fie facultativã şi gratuitã, iar nu una obligatorie şi contra cost.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilã şi pentru cauze privind proprietatea intelectualã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã procedura arbitrajului reglementatã de legea drepturilor de autor are un caracter jurisdicţional, reprezentând o varietate a arbitrajului civil. În privinţa efectelor sale juridice, hotãrârea arbitralã este asimilatã unei hotãrâri judecãtoreşti, potrivit art. 363 din Codul de procedurã civilã, putând fi atacatã în faţa instanţei specializate în drept civil. Considerã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de cãtre autorii excepţiei.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã actele comisiei de arbitraj sunt acte juridice cu caracter jurisdicţional, fãrã a fi însã acte administrative, întrucât comisia de arbitraj nu se încadreazã în categoria autoritãţilor publice, astfel cum acestea sunt definite de Legea contenciosului administrativ. Apreciazã cã reglementarea unei singure cãi de atac la instanţa de judecatã împotriva unei hotãrâri arbitrale, în domeniul special al protecţiei dreptului de autor şi a drepturilor conexe, nu contravine principiului accesului liber la justiţie. Invocã, în acest sens, jurisprudenţa Curţii în materie.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. Aratã cã acestea nu încalcã prevederile din Constituţie invocate şi face referire, în acest sens, la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 131^2 alin. (3)-(9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, astfel cum a fost modificatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 septembrie 2005, şi prin <>Legea nr. 329/2006 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 31 iulie 2006, având urmãtorul conţinut: "(3) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor poate fi solicitat, pentru iniţierea procedurii de arbitraj efectuate de cãtre arbitri, în urmãtoarele situaţii:
a) entitãţile care alcãtuiesc o parte ce urmeazã sã participe la negociere nu au putut conveni asupra punctului de vedere comun ce trebuie prezentat celeilalte pãrţi;
b) cele douã pãrţi aflate în negociere nu au putut conveni o formã unicã a metodologiei în termenul prevãzut la alin. (1);
c) organismele de gestiune colectivã nu au putut conveni încheierea unui protocol de repartizare a remuneraţiilor şi de stabilire a comisionului datorat colectorului unic.
(4) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în termen de 5 zile de la solicitarea arbitrajului, convoacã pãrţile în vederea desemnãrii, prin tragere la sorţi, a 5 arbitri titulari, care vor constitui completul de arbitraj, şi a 3 arbitri de rezervã. Aceştia din urmã îi vor înlocui, în ordinea tragerii la sorţi, pe arbitrii titulari indisponibili. Desemnarea arbitrilor prin tragere la sorţi se face şi în cazul absenţei pãrţilor convocate.
(5) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în termen de 5 zile de la data desemnãrii arbitrilor, convoacã la sediul sãu arbitrii desemnaţi şi pãrţile, în vederea constituirii completului de arbitraj. Completul de arbitraj stabileşte: onorariul brut, prin negociere cu pãrţile, primul termen, dar nu mai târziu de 5 zile, precum şi locul arbitrajului şi informeazã pãrţile.
(6) Cele douã pãrţi aflate în arbitraj, organismele de gestiune colectivã şi, respectiv, utilizatorii sau alţi plãtitori contribuie în mod egal la plata onorariului. Sumele se depun la casieria Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, înainte de primul termen de arbitraj. Neplata în termen atrage decãderea pãrţii care nu a achitat onorariul din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii pe durata arbitrajului.
(7) Arbitrii au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la primul termen al arbitrajului sã depunã la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor hotãrârea cuprinzând forma finalã a metodologiilor supuse arbitrajului, în vederea comunicãrii cãtre pãrţi. În mod excepţional, arbitrii pot solicita, motivat, Oficiului Român pentru Drepturile de Autor prelungirea acestui termen cu maximum 15 zile. Arbitrii îşi pot ridica onorariul de la casieria Oficiului Român pentru Drepturile de Autor numai dupã depunerea hotãrârii arbitrale.
(8) Hotãrârea arbitralã privind forma definitivã a metodologiilor se comunicã pãrţilor de cãtre Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Oficiului, prin decizie a directorului general, emisã în termen de cinci zile de la data depunerii. Metodologiile astfel publicate sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat şi nu se pot acorda reduceri la plata remuneraţiilor datorate, altele decât cele prevãzute în metodologiile publicate.
(9) În termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotãrârii arbitrale, pãrţile pot face apel împotriva acesteia la instanţa Curţii de Apel Bucureşti, care se va pronunţa asupra cauzei în complet civil. Hotãrârea arbitralã este executorie de drept pânã la pronunţarea soluţiei cu privire la menţinerea sau modificarea metodologiilor. Soluţia Curţii de Apel Bucureşti este definitivã şi irevocabilã, se comunicã Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, prin decizie a directorului general, emisã în termen de 5 zile de la data comunicãrii."
Autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 129 referitor la folosirea cãilor de atac. De asemenea, autorii considerã cã textele de lege criticate contravin şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în ceea ce priveşte constituţionalitatea dispoziţiilor art. 131^2 alin. (3) şi (9), Curtea s-a mai pronunţat, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale pretins a fi încãlcate. Astfel, prin <>Decizia nr. 661 din 8 decembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 30 ianuarie 2006, şi prin <>Decizia nr. 88 din 7 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 8 martie 2006, Curtea a constatat cã reglementarea unei singure cãi de atac la instanţa de judecatã împotriva unei hotãrâri arbitrale, în domeniul special al protecţiei dreptului de autor şi a drepturilor conexe, nu contravine principiului constituţional al accesului liber la justiţie. Sub acest aspect, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa, de exemplu, în <>Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, cã principiul constituţional al liberului acces la justiţie al persoanelor în apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime nu are semnificaţia accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac şi nici la toate mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte actul de justiţie. Mai mult, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Golder împotriva Regatului Unit, 1975) s-a statuat cã "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut". S-a arãtat cã, "fiind vorba de un drept pe care Convenţia l-a recunoscut fãrã sã-l defineascã în înţelesul restrâns al cuvântului, existã posibilitatea limitãrilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conţinutul oricãrui drept". Pentru aceleaşi considerente nu poate fi primitã nici susţinerea potrivit cãreia textul de lege criticat încalcã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 129 din Constituţie, referitoare la folosirea cãilor de atac. Hotãrârea arbitralã este un act juridic cu caracter jurisdicţional, care, potrivit art. 363 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, este asimilatã unei hotãrâri judecãtoreşti în ceea ce priveşte efectele, chiar dacã membrii completului arbitral nu sunt judecãtori, în sensul art. 124 şi 125 din Constituţie, iar instituirea unei singure cãi de atac împotriva acesteia reprezintã o regulã proceduralã specialã, reglementatã de legiuitor, în temeiul atribuţiilor sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã.
De asemenea, în cuprinsul <>Deciziei nr. 1.061 din 14 iulie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 7 august 2009, Curtea a constatat cã întreaga procedurã de negociere a metodologiilor este constituţionalã, asigurând atât garantarea accesului la justiţie, prin instituirea cãii de atac împotriva hotãrârii arbitrale, cât şi controlul judecãtoresc asupra unui act administrativ, deciziile Oficiului Român pentru Drepturi de Autor putând fi atacate la instanţa de contencios administrativ, ceea ce s-a şi întâmplat în cauza în care a fost invocatã excepţia de neconstituţionalitate. Împrejurarea cã nu toţi utilizatorii pot uza de calea de atac a apelului prevãzutã la <>art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 , deoarece nu au participat la negocieri, nu este de naturã a califica textele de lege criticate ca fiind neconstituţionale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile citate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 131^2 alin. (3)-(9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicatã de Societatea Românã de Televiziune şi de Asociaţia Românã de Comunicaţii Audiovizuale în faţa Completului de arbitraj al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
