Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 759 din 7 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) si art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 612 din 30 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Florian Budu în Dosarul nr. 1.839/2/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.765D/2010.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, cu delegaţia depusã în şedinţa publicã, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.914D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008, ridicatã de Aurel Dobre în Dosarul nr. 1.834/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, cu delegaţia depusã în şedinţa publicã, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Consilierul juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii aratã cã este de acord cu conexarea.
Reprezentantul Ministerului Public susţine cã nu se opune conexãrii cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 3.914D/2010 la Dosarul nr. 3.765D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul consilierului juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale, potrivit cãreia Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii nu mai are atribuţii jurisdicţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.839/2/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de recurentul-pârât Florian Budu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea calitãţii de colaborator al Securitãţii.
Prin Încheierea din 10 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.834/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de pârâtul Aurel Dobre într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea acţiunii în constatare formulate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece folosesc o exprimare genericã, şi anume aceea de "informatori, indiferent sub ce formã", "fãrã a ţine seama de posibilitatea exercitãrii unor violenţe care au influenţat efectiv voinţa celui obligat sã dea informaţii (art. 955 şi art. 956 din Codul civil)".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal considerã cã textele de lege criticate nu sunt de naturã sã încalce drepturile şi libertãţile fundamentale garantate constituţional, fiind suficient de clare, precise şi lipsite de echivoc, pentru a permite judecãtorului sã evalueze pe baza probatoriului administrat situaţia concretã dedusã judecãţii într-o anumitã cauzã.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii procedeazã doar la o evaluare a temeiniciei unei eventuale acţiuni, evalueazã propriul material care ar putea susţine o astfel de acţiune, tocmai pentru a lua o decizie înainte de a sesiza instanţa pentru exercitarea acţiunii cu a cãrei legitimare procesualã activã a fost învestitã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. b) şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 293/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.
Dispoziţiile de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 2 lit. b): "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie: [...] b) colaborator al Securitãţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formã, precum note şi rapoarte scrise, relatãri verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii, prin care se denunţau activitãţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrãdirea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetatã, fie judecatã şi condamnatã, nu este consideratã colaborator al Securitãţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborãrii cu Securitatea, nu împliniserã 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în mãsura în care se coroboreazã cu alte probe. Colaborator al Securitãţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntarã la dispoziţia Securitãţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securitãţii, coordonau activitatea informatorilor;";
- Art. 11: "(1) Acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia se introduce la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, fiind scutitã de taxa de timbru.
(2) Hotãrârea Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacatã cu recurs, în condiţiile legii.
(3) La dosarul cauzei se depun copii certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, documentele originale putând fi consultate la arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 22 privind dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã, ale art. 24 privind dreptul la apãrare, ale art. 26 privind viaţa intimã, familialã şi privatã şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a mai pronunţat în numeroase cazuri asupra prevederilor de lege criticate şi a constatat cã acestea nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate.
Astfel, prin Decizia nr. 899 din 6 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 26 august 2010, Curtea a constatat cã, din analiza prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008, şi anume a art. 11 alin. (1)-(3), acestea permit instanţei de contencios administrativ ca, în cadrul acţiunii în constatare cu care a fost sesizatã, sã procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" şi sã uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevãrului. De altfel, o practicã contrarã ar încãlca principiile generale de drept, în temeiul cãrora instanţa de judecatã administreazã dovezi care sã ducã la dezlegarea pricinii şi, în final, la înfãptuirea justiţiei.
Aşadar, într-o acţiune în constatare a calitãţii de colaborator, promovatã de Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, pârâtul nu trebuie sã îşi demonstreze propria nevinovãţie, revenind instanţei de judecatã obligaţia de a administra tot probatoriul pe baza cãruia sã pronunţe soluţia. Constatarea calitãţii de colaborator al Securitãţii trebuie sã fie rezultatul unei analize minuţioase din partea instanţei asupra întregului material depus de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii şi nu poate fi stabilitã numai pe baza "relatãrilor verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii". În cadrul acestui proces pot fi demonstrate atât faptele pozitive, cât şi faptele negative, acestea din urmã prin dovedirea faptelor pozitive contrare. Aşadar, nu se poate susţine, aşa cum face autorul excepţiei, cã relatãrile verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii au o valoare probantã prestabilitã şi nici cã instanţa pronunţã o hotãrâre exclusiv în baza acestora.
Totodatã, Curtea a arãtat cã aspectele legate de calificarea mijloacelor de probã sau de stabilirea sensului pe care îl au în cuprinsul legii anumiţi termeni nu este o problemã de constituţionalitate, ci de legiferare, pe de o parte, şi de interpretare şi aplicare a legii de cãtre instanţele judecãtoreşti, pe de altã parte.
Prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, Curtea a reţinut cã, potrivit art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, justiţia se realizeazã prin instanţele judecãtoreşti, a cãror competenţã este stabilitã numai prin lege. Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat cã nu este întemeiatã nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalitãţii în drepturi, deoarece Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Curtea a mai reţinut cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 urmãreşte deconspirarea prin consemnarea publicã a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politicã comunistã, fãrã sã promoveze rãspunderea juridicã şi politicã a acestora şi fãrã sã creeze premisele unei forme de rãspundere moralã şi juridicã colectivã, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovãţie şi a vreunei încãlcãri a drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Totodatã, prin Decizia nr. 1.311 din 14 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 15 noiembrie 2010, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 ca neîntemeiatã, reţinând cã, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã, a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de naturã a încãlca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apãrare şi nici celelalte drepturi şi libertãţi fundamentale invocate, pãrţile având, deopotrivã, posibilitatea de a uza de garanţiile prevãzute de legea procesualã civilã pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauzã privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În final, Curtea nu poate reţine nici pretinsa încãlcare a prevederilor art. 53 din Constituţie, deoarece, astfel cum s-a arãtat mai sus, nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertãţi fundamentale şi, prin urmare, norma constituţionalã invocatã nu are aplicabilitate în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Florian Budu în Dosarul nr. 1.839/2/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi de Aurel Dobre în Dosarul nr. 1.834/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
