Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 759 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5, art. 7 alin. (2) si art. 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, precum si ale art. 14 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 28 iulie 2009
DECIZIE nr. 759 din 12 mai 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 , <>art. 7 alin. (2) şi <>art. 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, precum şi ale <>art. 14 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 28 iulie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 , <>art. 7 alin. (2) şi <>art. 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, precum şi ale <>art. 14 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Maria Faur în Dosarul nr. 27.719/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat G.G. Florescu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã. Avocatul prezent susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textele de lege criticate nu oferã chiriaşului evacuat din locuinţa restituitã fostului proprietar dreptul de a i se pune la dispoziţie de cãtre stat o nouã locuinţã. Mai mult, dispoziţiile <>Legii nr. 112/1995 nu prevãd nici obligaţia statului de a suporta diferenţa de valoare dintre chiria plãtitã anterior şi cea de pe piaţa liberã, astfel cã este afectat dreptul de locaţiune al chiriaşului, ca drept structural al persoanei. În susţinerea criticilor, avocatul autorului excepţiei de neconstituţionalitate invocã jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, argumentând cã, în esenţã, excepţia vizeazã completarea textelor de lege criticate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 27.719/3/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>art. 5 , <>art. 7 alin. (2) , <>art. 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, modificatã, precum şi ale <>art. 14 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Maria Faur.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã textele de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale ale <>art. 20 alin. (2) , <>art. 22 , <>art. 26 , precum şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Cauza Spanache contra României, 2007, întemeiatã pe <>art. 2 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Autorul aratã cã dreptul la viaţã implicã dreptul la o locuinţã, astfel cã se impune abrogarea prevederilor antisociale, contrare Constituţiei, din legislaţia internã.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã excepţia ca fiind neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate sunt în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile <>Constituţiei , precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 5 , <>art. 7 alin. (2) şi <>art. 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, cu modificãrile ulterioare, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
- Art. 5: "Dacã fostul proprietar sau moştenitorii acestuia locuiau la data de 22 decembrie 1989 în calitate de chiriaşi în apartamentele trecute în proprietatea statului, ei devin proprietarii apartamentului locuit, în condiţiile prezentei legi.
În cazul în care mai mulţi moştenitori locuiau la data de 22 decembrie 1989 fiecare într-un apartament trecut în proprietatea statului de la fostul proprietar, ei devin proprietarii apartamentului respectiv.
Fostul proprietar sau moştenitorii acestuia, dacã locuiau la data de 22 decembrie 1989 în acelaşi apartament cu alţi chiriaşi, devin proprietarii întregului apartament, astfel cum acesta este definit în art. 3. Evacuarea chiriaşilor şi punerea în posesie a proprietarilor se vor face numai dupã acordarea efectivã a unei locuinţe corespunzãtoare de cãtre autoritãţile publice sau de cãtre proprietar.";
- Art. 7 alin. (2): "Chiriaşii prevãzuţi la art. 5 alin. 3 vor beneficia, în perioada de prelungire a contractelor de închiriere, de prevederile legale în vigoare referitoare la construirea unei locuinţe proprii prin sprijinul statului sau de prioritate în atribuirea unei locuinţe din fondul locativ administrat de autoritãţile publice locale.";
- Art. 9: "Chiriaşii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în naturã foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora pot opta, dupã expirarea termenului prevãzut la art. 14, pentru cumpãrarea acestor apartamente cu plata integralã sau în rate a preţului.
De prevederile alineatului precedent beneficiazã şi chiriaşii care ocupã spaţii locative realizate prin extinderea spaţiului iniţial construit.
În cazul vânzãrii apartamentelor cu plata în rate, la încheierea contractului se va achita un avans de minimum 30% din preţul apartamentului. Ratele lunare pentru achitarea contravalorii apartamentului se vor eşalona pe o perioadã de maximum 15 ani, cu o dobândã reprezentând jumãtate din dobânda de referinţã stabilitã anual de Banca Naţionalã a României.
Tinerii cãsãtoriţi, în vârstã de pânã la 30 de ani, precum şi persoanele trecute de 60 de ani vor plãti un avans de 10%, iar plata în rate lunare se eşaloneazã pe o perioadã de maximum 20 de ani.
Comisionul cuvenit unitãţilor specializate care evalueazã şi vând apartamente este de 1% din valoarea acestora.
Fac excepţie de la prevederile alin. 1 chiriaşii titulari sau membrii familiei lor - soţ, soţie, copii minori - care au dobândit sau au înstrãinat o locuinţã proprietate personalã dupã 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu.
Chiriaşii care nu dispun de posibilitãţi materiale pentru a cumpãra apartamentul în care locuiesc pot sã rãmânã în continuare în spaţiul locativ respectiv, plãtind chiria stabilitã prin lege.
Apartamentele dobândite în condiţiile alin. 1 nu pot fi înstrãinate 10 ani de la data cumpãrãrii."
De asemenea, constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi dispoziţiile <>art. 14 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cãruia, "Dacã imobilul restituit prin procedurile administrative prevãzute de prezenta lege sau prin hotãrâre judecãtoreascã face obiectul unui contract de locaţiune, concesiune, locaţie de gestiune sau asociere în participaţiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deţinãtoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, dacã aceste contracte au fost încheiate potrivit legii."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în <>art. 20 alin. (2) , <>art. 22 alin. (1) , precum şi prevederilor <>art. 2 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>Legii nr. 112/1995 s-a pronunţat în repetate rânduri, un exemplu fiind <>Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, sau <>Decizia nr. 485 din 2 decembrie 1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 aprilie 1998. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor criticate, respingând criticile formulate.
În ceea ce priveşte excepţia ce are ca obiect dispoziţiile <>art. 14 din Legea nr. 10/2001 , Curtea constatã cã, în fapt, autorul excepţiei invocã neconstituţionalitatea acestora din perspectiva unei omisiuni de reglementare, şi anume lipsa unei subvenţii acordate de stat pentru diferenţa de valoare dintre chiria plãtitã statului şi cea plãtitã proprietarului cãruia i-a fost restituit imobilul. Or, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". În acest sens este şi jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale, din care menţionãm <>Decizia nr. 229 din 21 aprilie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 8 iunie 2005. Prin aceastã decizie, Curtea a statuat cã "nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea unor noi prevederi celor instituite" şi nici "nu-şi poate asuma rolul de a crea, abroga sau de a modifica o normã juridicã. Prin acceptarea susţinerilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul deficienţei de reglementare a normei juridice, instanţa de contencios constituţional s-ar transforma într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor <>art. 61 alin. (1) din Constituţie , potrivit cãrora «(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii»".
Întrucât nu au apãrut împrejurãri noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie, soluţia adoptatã în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 , <>art. 7 alin. (2) şi <>art. 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, precum şi ale <>art. 14 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Maria Faur în Dosarul nr. 27.719/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
