Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 758 din 7 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 68 si art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 606 din 29 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 şi art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, excepţie ridicatã de Maria Toacsen în Dosarul nr. 43.990/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Maria Toacsen, lipsã fiind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul autorului excepţiei, care solicitã admiterea acesteia, sens în care aratã cã a fost eliberatã din funcţie fãrã a se respecta procedura legalã.
Reprezentantul Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile de lege criticate, prin care a fost stabilitã ca vârstã maximã pânã la care poate fi menţinut în funcţie personalul auxiliar de specialitate, dupã pensionare, vârsta de 65 ani, sunt discriminatorii, însã criteriul vârstei de 65 ani a fost justificat în mod obiectiv şi rezonabil, în deplinã concordanţã cu prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 2000/78/CE.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 43.990/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 şi art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de contestatoarea Maria Toacsen într-un litigiu de muncã având ca obiect soluţionarea contestaţiei deciziei de concediere emise de Direcţia Naţionalã Anticorupţie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 41 privind dreptul la muncã, ale art. 45 privind libertatea economicã, ale art. 47 privind nivelul de trai, din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia privind apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotãrârii pronunţate în 2002, în Cauza Buchen contra Cehiei, noţiunea de "bun" înglobeazã orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economicã, astfel cã salariul şi dreptul la pensie au fost asimilate unui drept de proprietate, iar interdicţia de a nu beneficia de pensie de serviciu şi interdicţia de a munci reprezintã o încãlcare a prevederilor Convenţiei.
Mai aratã cã în nicio ţarã membrã a NATO sau a Uniunii Europene nu a fost adoptatã ca mãsurã interzicerea dreptului la muncã sau a cumulului pensiei cu salariul. Din moment ce angajarea s-a fãcut pe bazã de concurs sau examen, cu respectarea întocmai a condiţiilor de studii şi a prevederilor de lege în vigoare, prin stabilirea arbitrarã şi imperativã a limitei vârstei de 65 ani pânã la care se poate realiza pensionarea, se produc discriminãri, dar şi limitãri ale accesului şi dreptului la muncã în sistemul public ale persoanelor cu pregãtire temeinicã, experienţã şi expertizã în anumite domenii.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece nemulţumirea autorului excepţiei de neconstituţionalitate constã în faptul cã prin dispoziţiile de lege criticate a fost stabilitã ca vârstã maximã pânã la care poate fi menţinut în funcţie personalul auxiliar de specialitate, dupã pensionare, vârsta de 65 ani. Or, aceste motive vizeazã mai degrabã fondul cauzei decât neconcordanţa dispoziţiilor criticate cu prevederile Legii fundamentale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 din Legea nr. 567/2004 este inadmisibilã, deoarece textul de lege criticat a fost abrogat prin Legea nr. 119/2010, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 este neîntemeiatã, deoarece stabilirea de cãtre legiuitor a unei limite de vârstã pânã la care angajatul poate fi menţinut în activitate, dupã împlinirea vârstei de pensionare, nu constituie o îngrãdire neconstituţionalã a dreptului la muncã, ci reprezintã opţiunea legiuitorului. Invocã în acest sens considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 689/2008. De asemenea, apreciazã cã textul de lege criticat nu contravine nici prevederilor art. 47 din Constituţie şi nici celor ale art. 16 alin. (1), întrucât se aplicã deopotrivã tuturor celor aflaţi în ipoteza reglementatã de norma criticatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 16, art. 41 şi art. 47 din Constituţie. În acest sens, aratã cã, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetãţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurãri sociale prevãzute de lege. Pensia de serviciu constituie o categorie specialã de pensie. Prin urmare, legiuitorul este în drept sã stabileascã conţinutul, condiţiile şi limitele exercitãrii dreptului la pensie, în funcţie de diferitele categorii socioprofesionale şi de munca prestatã de acestea. În plus, principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, astfel cã situaţiile distincte în care se aflã diferitele categorii de persoane justificã instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Art. 45 din Constituţie nu are incidenţã în cauza de faţã.
Pe de altã parte, considerã cã aspectele criticate vizeazã probleme de aplicare a legii, a cãror soluţionare revine instanţelor judecãtoreşti.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, susţinerile pãrţii prezente, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 68 şi art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, modificate prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2007.
Textele de lege criticate aveau, la data sesizãrii Curţii Constituţionale, urmãtorul cuprins:
- Art. 68: "(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, astfel cum este prevãzut la art. 3 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, beneficiazã, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentatã de salariul de bazã brut lunar şi sporurile avute în ultima lunã de activitate înainte de data pensionãrii.
(2) De pensia de serviciu prevãzutã la alin. (1) beneficiazã, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi personalul auxiliar de specialitate cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevãzutã la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integralã.
(3) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor de pe lângã acestea se poate pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiazã de pensia prevãzutã la alin. (1), dacã are o vechime în funcţie de cel puţin 25 de ani. Constituie vechime în funcţie perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea a îndeplinit în cadrul instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor de pe lângã acestea funcţia de: grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier informatician, grefier arhivar, grefier registrator, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, arhivar, registrator, arhivar-registrator, executor judecãtoresc.
(4) Pentru fiecare an care depãşeşte vechimea prevãzutã la alin. (1), la cuantumul pensiei se adaugã câte 1% din baza de calcul prevãzutã la alin. (1), fãrã a o putea depãşi.
(5) De prevederile alin. (1), (2) şi (4) beneficiazã, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti, al parchetelor de pe lângã acestea, al fostelor notariate de stat, precum şi al fostelor arbitraje de stat sau departamentale, pensionat anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, care beneficiazã de pensie în sistemul public şi care îndeplineşte condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bazã de calcul egalã cu salariul de bazã brut lunar pe care îl are personalul auxiliar de specialitate în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberãrii din funcţia de personal auxiliar de specialitate şi sporurile, în procent, avute la data eliberãrii din funcţie.
(6) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor de pe lângã acestea beneficiazã la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu chiar dacã la data pensionarii au avut sau au o altã ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bazã de calcul egalã cu salariul de bazã brut lunar pe care îl are personalul auxiliar de specialitate în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberãrii din funcţia de personal auxiliar de specialitate şi sporurile, în procent, avute la data eliberãrii din funcţie.
(7) De prevederile alin. (6) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor de pe lângã acestea din motive neimputabile.
(8) Soţul supravieţuitor al personalului prevãzut la alin. (1) are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş, în condiţiile prevãzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, calculatã din pensia de serviciu aflatã în plata sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinãtorul, actualizatã dupã caz.
(9) Copiii minori, precum şi copiii majori pânã la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş calculatã din pensia de serviciu aflatã în platã sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinãtorul decedat, actualizatã, dupã caz, dacã îndeplinesc condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi în procentele prevãzute de aceastã lege, în funcţie de numãrul de urmaşi.
(10) În cazul în care, la data decesului, susţinãtorul legal nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori pânã la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din salariul de bazã brut lunar avut de susţinãtorul decedat în ultima lunã de activitate, în condiţiile prevãzute de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(11) Partea din pensia de serviciu care depãşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia de serviciu prevãzutã la alin. (3) şi (10), precum şi pensia de serviciu acordatã celor care nu îndeplinesc condiţia de limitã de vârstã prevãzutã de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se suportã din bugetul de stat.
(12) Pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate, precum şi pensiile de urmaş prevãzute la alin. (8) - (10) se actualizeazã ori de câte ori se majoreazã salariul de bazã brut lunar al personalului auxiliar de specialitate în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului, cu menţinerea numai a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu. Dacã în urma actualizãrii rezultã o pensie de serviciu mai micã, personalul auxiliar de specialitate îşi poate pãstra pensia aflatã în platã.
(13) Cererile de pensionare formulate de personalul în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevãzute de prezenta lege se depun la casa teritorialã de pensii competentã. Plata pensiei se face de la data prevãzutã în decizia conducãtorului instanţei judecãtoreşti sau al parchetului de pe lângã aceasta, care a dispus eliberarea din funcţie.
(14) Pensia prevãzutã de prezentul articol, cu excepţia pensiei prevãzute la alin. (8)-(10), are regimul juridic al unei pensii pentru limitã de vârstã.
(15) Personalul auxiliar de specialitate poate opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Personalul auxiliar de specialitate militar poate opta între pensia de serviciu şi pensia militarã de serviciu.";
- Art. 68^3: "(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea poate fi menţinut în funcţie dupã împlinirea vârstei de pensionare prevãzute de lege, pânã la vârsta de 65 de ani.
(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea care beneficiazã de pensie de serviciu poate cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionalã, indiferent de nivelul veniturilor respective. Reîncadrarea în funcţia de personal auxiliar de specialitate se face în condiţiile alin. (3), pânã la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii poate aviza numirea în funcţia de grefier, fãrã concurs, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-e), au o vechime în funcţie de cel puţin 10 ani, şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, iar de la data eliberãrii lor din funcţie nu a trecut mai mult de 2 ani."
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, prin art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2011, dispoziţiile art. 68 şi ale art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 au fost abrogate.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 41 privind dreptul la muncã, ale art. 45 privind libertatea economicã, ale art. 47 privind nivelul de trai, din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia privind apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale prin Încheierea din 30 iunie 2010, dispoziţiile art. 68 şi ale art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 au fost abrogate prin art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2011.
Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile de admisibilitate prevãzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, şi anume aceea care impune ca textul legal ce formeazã obiectul acesteia sã fie în vigoare. Faţã de momentul pronunţãrii asupra prezentei excepţii, Curtea constatã cã aceasta a devenit inadmisibilã, prevederile de lege criticate fiind abrogate între momentul sesizãrii Curţii Constituţionale şi momentul pronunţãrii instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 şi art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, excepţie ridicatã de Maria Toacsen în Dosarul nr. 43.990/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
