Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea, în şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2014, a reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Marian Popescu, Cornel Paparete, Dumitru I. Ion, Valentin Florea, Marian Popescu, Florica Oancea, Ioan Bogdan Tenea, Dumitru Lalu şi Ioan Bogdan Tenea în dosarele nr. 1.155/232/2014 nr. 4.167/232/2013, nr. 4.106/232/2013, nr. 4.125/232/2013, nr. 315/232/2014, nr. 1.153/232/2014, nr. 3.919/232/2013, nr. 3.970/232/2013 şi nr. 4.131/232/2013 ale Judecătoriei Găeşti. 2. Dosarele au fost conexate în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale în şedinţa publică din data de 9 octombrie 2014, dată la care au avut loc dezbaterile iniţiale, în prezenţa reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de şedinţă, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 15 octombrie 2014, dată la care, în temeiul art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 şi art. 56 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6/2012, Curtea a dispus redeschiderea dezbaterilor pentru data de 13 noiembrie 2014. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 9 decembrie 2014, apoi, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6/2012, pentru data de 16 decembrie 2014, dată la care este pronunţată prezenta decizie. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 3. Prin încheierile din 18 iunie 2014 şi 3 iulie 2014, pronunţate în dosarele nr. 1.155/232/2014, nr. 4.167/232/2013, nr. 4.106/232/2013, nr. 4.125/232/2013, nr. 315/232/2014, nr. 1.153/232/2014, nr. 3.919/232/2013, nr. 3.970/232/2013 şi nr. 4.131/232/2013, Judecătoria Găeşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Marian Popescu, Cornel Paparete, Dumitru I. Ion, Valentin Florea, Marian Popescu, Florica Oancea, Ioan Bogdan Tenea, Dumitru Lalu şi Ioan Bogdan Tenea cu ocazia soluţionării unor cereri prin care se solicită să se constate valabilitatea unor antecontracte de vânzare-cumpărare (respectiv promisiuni de vânzare-cumpărare), precum şi pronunţarea unor hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât, interpretând per a contrario art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, s-ar deduce că prevederile Legii nr. 17/2014 se aplică antecontractelor încheiate care nu au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acestei legi, respectiv antecontractului încheiat între părţi sub imperiul noului Cod civil, care nu dispunea forma autentică a antecontractului de vânzare-cumpărare, având în vedere prevederile art. 1279, art. 1669 şi art. 1179 din noul Cod civil. În continuare arată că, astfel cum a statuat Curtea Constituţională, "principiul neretroactivităţii este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia", iar soluţionarea conflictului de legi în timp face necesară diferenţierea dreptului subiectiv, constituit sub imperiul legii anterioare, de cel născut potrivit legii posterioare; această din urmă lege nu poate, fără a avea un efect retroactiv, să aducă atingere modalităţii în care legea anterioară a constituit dreptul respectiv, modalitate guvernată de principiul tempus regit actum, sens în care menţionează că cererile de chemare în judecată au fost introduse anterior intrării în vigoare a Legii nr. 17/2014. 5. Judecătoria Găeşti opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile criticate reprezintă opţiunea legiuitorului faţă de reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic. Din interpretarea art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 se reţine că dispoziţiile actului normativ se aplică antecontractelor şi pactelor de opţiune întocmite anterior intrării în vigoare a legii, care nu au fost autentificate la notariat. Astfel, în cazul unor litigii având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, faţă de existenţa unei promisiuni de vânzare întocmită de părţi în forma înscrisului sub semnătură privată sau atestat de avocat, sunt obligatorii demersurile instituite de Legea nr. 17/2014. 6. Tratamentul juridic diferit al antecontractelor anterioare întocmite în formă autentică faţă de antecontractele ce nu respectă această formă este justificat de prezumţia de autenticitate şi validitate de care se bucură înscrisul autentic în ce priveşte menţiunile sale, precum şi de opozabilitatea erga omnes a celor constatate prin înscris, inclusiv în ceea ce priveşte data certă. 7. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie menţionează că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece promisiunea nu este translativă de proprietate, iar data încheierii contractului este cea a pronunţării unei hotărâri care ţine loc de act autentic, moment faţă de care Legea nr. 17/2014 este în vigoare şi se aplică tuturor raporturilor juridice născute de la data intrării sale în vigoare. 8. Totodată, arată că dispoziţiile art. 1279 alin. (3) din noul Cod civil, sub imperiul căruia autorii acţiunilor susţin că s-au încheiat antecontractele de vânzare-cumpărare, prevăd că, dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanţa, la cererea părţii care şi-a îndeplinit propriile obligaţii, poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerinţele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite. Însă îndeplinirea condiţiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu poate fi apreciată prin raportare la un moment anterior naşterii acestui act juridic, cum este cel al încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, întrucât antecontractul nu este translativ de proprietate, ci îndeplinirea condiţiilor legale pentru operarea transferului dreptului de proprietate trebuie apreciată chiar la momentul realizării acestui transfer, respectiv la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau la data pronunţării hotărârii judecătoreşti care ţine loc de act de vânzare-cumpărare. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 1669 alin. (1) din noul Cod civil, potrivit cărora, când una dintre părţile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză nejustificat să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite. Condiţiile de validitate ale unui act juridic sunt prevăzute de norme legale imperative şi care nu pot fi înlăturate de la aplicare prin convenţia părţilor. 9. Având în vedere şi dispoziţiile art. II pct. 2 din Legea nr. 68/2014 prin care a fost modificat art. 5 din Legea nr. 17/2014, apreciază că aplicarea prevederilor Legii nr. 17/2014 la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare sau la pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act de vânzare cumpărare, în cazul în care există antecontract care îmbracă forma înscrisului sub semnătură privată, încheiat înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, reprezintă aplicarea unei legi în vigoare la data încheierii actului juridic pe care aceasta îl reglementează, potrivit principiului activităţii legii, şi nicidecum nu înseamnă aplicarea retroactivă a legii. 10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 nu afectează în niciun fel valabilitatea antecontractelor încheiate anterior intrării sale în vigoare. Astfel, noua lege vizează doar transferul dreptului de proprietate (promisiunea nu este translativă de proprietare, iar data încheierii contractului de vânzare-cumpărare este cea a pronunţării hotărârii care ţine loc de act autentic), iar nu dreptul de creanţă născut în temeiul antecontractului încheiat anterior intrării în vigoare a legii, astfel că, în vederea transferului dreptului de proprietate, părţile din acele antecontracte trebuie să se conformeze procedurii prevăzute de noua lege. Prin urmare, cu excepţiile prevăzute la art. 20, Legea nr. 17/2014 se aplică tuturor vânzărilor de terenuri agricole extravilane care se încheie după intrarea în vigoare a legii, astfel, dispoziţiile criticate nu se aplică retroactiv, ci reglementează modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare, legea nouă fiind, de principiu, aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare. 12. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, sens în care arată că instituirea unor excepţii de la aplicarea prevederilor Legii nr. 17/2014, prin conţinutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unor raporturi juridice născute sub imperiul legii vechi, pentru a putea fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivităţii legii. Dimpotrivă, dispoziţiile legale criticate se aplică tuturor situaţiilor prevăzute în ipoteza normei legale de la data intrării în vigoare a Legii nr. 17/2014. Totodată, se mai menţionează că pretinsa contrarietate cu Legea fundamentală derivă, în opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, şi din modul în care sunt reglementate în prezent condiţiile de valabilitate a promisiunilor bilaterale de vânzare-cumpărare, vizând, în fapt, şi o omisiune legislativă, care, potrivit legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituţionalitate. În acest context, arată că, potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, astfel încât modificarea şi completarea normelor juridice sunt atribuţii exclusive ale forului legislativ. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţilor prezente, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014. Curtea observă că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014, cu următorul cuprins: "Prevederile prezentei legi nu se aplică antecontractelor (...) care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia." 16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) potrivit cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile". 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, referitoare la exceptarea de la aplicarea Legii nr. 17/2014 a contractelor autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia, sunt neconstituţionale.────────── *) Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015.────────── 18. Curtea a constatat că excepţia instituită de legiuitor de la principiul aplicării imediate a legii noi, reprezentată de regimul juridic diferit aplicabil efectelor generate de antecontracte în formă autentică, încheiate anterior intrării în vigoare a legii noi, este de natură a genera o situaţie privilegiată în privinţa dreptului de creanţă al persoanelor care au încheiate astfel de antecontracte în formă autentică, contrară exigenţelor principiului constituţional al egalităţii în faţa legii în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor coroborat cu cel al garantării şi ocrotirii egale a dreptului de proprietate privată (Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014). 19. Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale constante, deciziile pronunţate de instanţa de contencios constituţional îi sunt opozabile din momentul pronunţării lor, iar nu de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 124 din 27 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 18 aprilie 2003). 20. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale", şi reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit între momentul sesizării Curţii Constituţionale şi momentul pronunţării instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Marian Popescu, Cornel Paparete, Dumitru I. Ion, Valentin Florea, Marian Popescu, Florica Oancea, Ioan Bogdan Tenea, Dumitru Lalu şi Ioan Bogdan Tenea în dosarele nr. 1.155/232/2014, nr. 4.167/232/2013, nr. 4.106/232/2013, nr. 4.125/232/2013, nr. 315/232/2014, nr. 1.153/232/2014, nr. 3.919/232/2013, nr. 3.970/232/2013 şi nr. 4.131/232/2013 ale Judecătoriei Găeşti. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Găeşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
