Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 756 din 7 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 7 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicatã de Partidul Democrat Liberal - Organizaţia Judeţeanã Iaşi şi de Mihai Miron în Dosarul nr. 4.389/866/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile de lege criticate reglementeazã o procedurã necontencioasã, în conformitate cu prevederile art. 331 şi urmãtoarele din Codul de procedurã civilã, pãrţile având posibilitatea de a ataca cu recurs încheierea pronunţatã de instanţa judecãtoreascã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.389/866/2009, Tribunalul Iaşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Partidul Democrat Liberal - Organizaţia Judeţeanã Iaşi şi de Mihai Miron într-o cauzã civilã având ca obiect soluţionarea cererii de suspendare a executãrii Încheierii nr. 722 din 11 decembrie 2009 a Judecãtoriei Paşcani, prin care a fost validatã alegerea primarului din comuna Valea Seacã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, prin faptul cã instanţa de judecatã a respins cererile de intervenţie în nume propriu şi a validat alegerea primarului comunei în mod nelegal, încãlcându-se astfel dreptul la un proces echitabil, prevãzut de art. 21 din Constituţie.
Tribunalul Iaşi - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti sunt de competenţa exclusivã a legiuitorului, care poate stabili reguli speciale de procedurã, în considerarea unor situaţii speciale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, pentru urmãtoarele motive: din examinarea prevederilor de lege criticate se observã cã acestea reprezintã norme de procedurã necontencioasã, care atribuie judecãtorului desemnat competenţa de a dispune asupra alegerii primarului. Într-adevãr, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, este atributul exclusiv al legiuitorului sã reglementeze procedura de judecatã şi cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, dar, în exercitarea acestui atribut, legiuitorul nu poate face abstracţie de celelalte norme şi principii privind drepturile şi libertãţile consacrate prin Legea fundamentalã şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte, a cãror respectare este obligatorie.
Sub acest aspect, soluţia legislativã criticatã nu asigurã garanţiile efective ale dreptului la un proces echitabil, care presupune dreptul oricãrei persoane interesate de a se adresa unei instanţe independente şi imparţiale, instituite de lege, ce va hotãrî asupra încãlcãrii drepturilor şi libertãţilor sale cu caracter civil. Astfel, în absenţa posibilitãţii de a contesta hotãrârea judecãtorului cu privire la validarea alegerii primarului, textul de lege criticat nu asigurã persoanelor care justificã un interes legitim dreptul de a accede şi de a participa la o procedurã judiciarã, caracterizatã de principiul contradictorialitãţii şi al echilibrului procesual al pãrţilor, ca garanţii ale unui proces echitabil.
De altfel, aceeaşi concluzie rezultã şi din examinarea prevederilor Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, care nu instituie reguli cu privire la posibilitatea de a contesta hotãrârea de validare sau invalidare a alegerii primarului, ci face doar o simplã trimitere la dispoziţiile Legii nr. 215/2001, care, în aceastã materie, nu asigurã garanţiile unui proces echitabil. Astfel art. 99 alin. (5) din Legea nr. 67/2004 stabileşte cã, pentru primar, dosarul format se înainteazã de cãtre biroul electoral de circumscripţie, în cel mult 48 ore, la judecãtoria sau, dupã caz, la tribunalul în a cãrui razã teritorialã se aflã circumscripţia electoralã pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validãrii mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicatã.
De asemenea, art. 121 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 stabileşte cã judecarea de cãtre instanţã a întâmpinãrilor, contestaţiilor şi a oricãror altor cereri prevãzute de lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţialã, cu participarea obligatorie a procurorului. Chiar în aceste condiţii, apreciem cã dispoziţiile art. 121 alin. (1) din lege nu sunt aplicabile în cazul contestãrii hotãrârii de validare sau invalidare a alegerii primarului, de vreme ce o asemenea contestaţie nu este prevãzutã de lege.
În plus, observã cã soluţia legislativã în vigoare, prevãzutã de art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, este rezultatul mai multor modificãri legislative, care în timp au consacrat reguli procedurale diferite în ceea ce priveşte validarea alegerii primarului, unele dintre acestea în deplinã concordanţã cu prevederile art. 21 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, art. 58 alin. (1), în redactarea anterioarã cuprinsã în art. I pct. 51 din Legea nr. 286/2006, permitea, în deplin acord cu normele constituţionale, ca împotriva hotãrârii date în legãturã cu validarea alegerii primarului sã se exercite cãile de atac prevãzute în cadrul procedurii contencioase, instanţa pronunţându-se în termen de 10 zile de la data introducerii cererii de apel sau de recurs, dupã caz.
De asemenea, spre deosebire de soluţia legislativã actualã, art. 64 din Legea nr. 215/2001, în forma sa anterioarã republicãrii acestui act normativ, stabilea cã hotãrârea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacatã de cel interesat în termen de 5 zile de la pronunţare, la instanţa de contencios administrativ.
Pe cale de consecinţã, în condiţiile în care validarea alegerii primarului de cãtre judecãtorul desemnat nu se desfãşoarã dupã o procedurã judiciarã caracterizatã de contradictorialitate, iar hotãrârea datã în cauzã nu poate fi supusã niciunei cãi de atac, dispoziţiile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 sunt de naturã a încãlca dreptul la un proces echitabil, persoanele interesate neavând posibilitatea de a uza de toate garanţiile care asigurã exercitarea deplinã a acestui drept.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 58 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, modificate prin art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 30 mai 2008.
Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
- Art. 58 alin. (1): "Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfãşurãrii alegerilor, în camera de consiliu a judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã se aflã comuna sau oraşul, de cãtre un judecãtor desemnat de preşedintele judecãtoriei, dupã îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 334/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor de lege criticate, validarea alegerii primarului se face de cãtre judecãtorul desemnat de preşedintele judecãtoriei, în camera de consiliu a judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã se aflã comuna sau oraşul, în termen de 20 de zile de la data desfãşurãrii alegerilor. Potrivit alin. (2) al art. 58 din Legea nr. 215/2001, invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevãzute la art. 31 alin. (4) din lege, şi anume atunci când se constatã încãlcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacã alegerea consilierului s-a fãcut prin fraudã electoralã, constatatã în condiţiile Legii privind alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale. Curtea observã cã, în cazul primarilor şi viceprimarilor, legiuitorul nu a prevãzut expres în Legea nr. 215/2001 o cale de atac împotriva hotãrârii de validare sau invalidare a alegerii primarilor sau viceprimarilor, astfel cum este prevãzutã aceasta în cazul alegerii preşedintelui consiliului local.
Însã, Curtea constatã cã autorul excepţiei nu criticã lipsa reglementãrii exprese a cãii de atac împotriva hotãrârii de validare sau invalidare a alegerii primarului, ci îşi fundamenteazã critica de neconstituţionalitate pe diversele interpretãri ale instanţelor de judecatã, care au respins cererile de intervenţie în nume propriu şi au validat alegerea primarului, fiind astfel încãlcat accesul liber la justiţie, în opinia autorului excepţiei.
Or, Curtea constatã cã aceste susţineri reprezintã aspecte care ţin de modalitãţile în care instanţele de judecatã interpreteazã şi aplicã textul de lege criticat, ceea ce nu poate constitui însã obiect al controlului de constituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicatã de Partidul Democrat Liberal - Organizaţia Judeţeanã Iaşi şi de Mihai Miron în Dosarul nr. 4.389/866/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
