Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 756 din 5 noiembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2016
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Asociaţia Revoluţionarilor din Decembrie 1989 Frăţia Balconul Operei Timişoara din Timişoara, în numele şi în calitate de reprezentant al membrului său Gheorghe Teleagă, în Dosarul nr. 4.173/30/2014 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 450D/2015.
2. La apelul nominal se prezintă domnul avocat Ilie Drăgulin, cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 451-453D/2015, nr. 530D/2015, nr. 550-554D/2015, nr. 740D/2015, nr. 741D/2015, nr. 847D/2015 şi nr. 848D/2015 care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Asociaţia Revoluţionarilor din Decembrie 1989 Frăţia Balconul Operei Timişoara din Timişoara, în numele şi în calitate de reprezentant al membrilor Marin Negru, Teodora Chira, Stela Penişoară, Marin Dămălan, Constantin Radu, Călin Petru Grosu, Simona Roman Oniga, Ioan Mitrea, Ion Sfîrlefus, Nicolae Popa, Dorel Bloguţ, Margareta Oniga şi Nicuşor Modi Bruno, în dosarele nr. 4.182/30/2014, nr. 4.185/30/2014, nr. 4.242/30/2014, nr. 4.247/30/2014, nr. 4.176/30/2014, nr. 4.233/30/2014, nr. 4.234/30/2014, nr. 4.240/30/2014, nr. 4.241/30/2014, nr. 4.174/30/2014, nr. 4.227/30/2014, nr. 4.237/30/2014 şi nr. 4.244/30/2014 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale.
4. La apelul nominal se prezintă acelaşi apărător, cu delegaţie în toate dosarele, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Magistratul-asistent referă că în dosarele nr. 451D/2015, nr. 453D/2015, nr. 554D/2015 şi nr. 847D/2015 Casa Naţională de Pensii Publice a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.
6. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 451-453D/2015, nr. 530D/2015, nr. 550-554D/2015, nr. 740D/2015, nr. 741D/2015, nr. 847D/2015 şi nr. 848D/2015 la Dosarul nr. 450D/2015.
7. Apărătorul prezent, precum şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării.
8. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 451-453D/2015, nr. 530D/2015, nr. 550-554D/2015, nr. 740D/2015, nr. 741D/2015, nr. 847D/2015 şi nr. 848D/2015 la Dosarul nr. 450D/2015, care este primul înregistrat.
9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care, în esenţă, solicită instanţei de contencios constituţional să se pronunţe şi asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul lor, întrucât acestea menţin efectele juridice ale textelor de lege care formează obiectul excepţiei ridicate în faţa instanţei care a sesizat Curtea. Precizează, de asemenea, că în toate cauzele deja soluţionate s-au adresat plângeri şi Curţii Europene a Drepturilor Omului. În opinia sa, prin textele de lege criticate se aduce atingere principiului de drept potrivit căruia o normă specială nu poate fi suspendată sau anulată printr-o normă generală, iar o măsură temporară poate fi suspendată numai pe o perioadă strictă de o lună, o săptămână sau un an, pentru care a fost elaborată. Guvernul, începând cu anul 2010, reglementează de asemenea manieră încât bugetarii şi-au primit înapoi drepturile reţinute în 2010, pe când revoluţionarii nu beneficiază de această măsură. Prin Legea nr. 283/2011 s-a eliminat indicatorul sintetic în baza căruia se face bugetul, iar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 s-a echivalat sintagma "salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" cu "câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat". Astfel, în timp ce pentru toate categoriile plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este utilizat indicatorul "câştigul salarial mediu brut", în cazul beneficiarilor Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, pentru calculul indemnizaţiei este menţinut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010, ceea ce constituie o discriminare. Articolul 18 din Legea nr. 283/2011 instituie o discriminare între autorii excepţiei prin raportare la celelalte categorii de revoluţionari care primesc indemnizaţia potrivit Legii nr. 341/2004. Menţionează, de asemenea, că indemnizaţia nu a fost iniţial solicitată de revoluţionari, ci acordată de către stat, şi a constituit singura sursă de venit şi de existenţă a revoluţionarilor, care au folosit-o la garantarea împrumuturilor obţinute de la bănci. În concluzie, solicită admiterea excepţiei şi menţionează că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a apreciat că statul nu poate suspenda sine die plata unor drepturi. Or, suspendarea plăţii indemnizaţiilor tinde să devină permanentă, deşi e instituită prin norme cu aplicare limitată în timp.
10. Preşedintele Curţii adresează apărătorului prezent întrebarea dacă apreciază că este posibilă o extindere a obiectului excepţiei direct în faţa Curţii Constituţionale.
11. Apărătorul autorilor arată că, dacă acest lucru nu este posibil în prezenta cauză, atunci va forma obiectul altor excepţii, ridicate în alte cauze.
12. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, cu privire la cererea de extindere a obiectului excepţiei, iar acesta solicită respingerea cererii ca inadmisibilă.
13. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra fondului excepţiei, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, în sensul celor reţinute de Curte prin deciziile nr. 419 din 28 mai 2015 şi nr. 508 din 30 iunie 2015.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
14. Prin încheierile din 26 februarie 2015, 9 martie 2015, 12 martie 2015 şi 17 martie 2015 şi precum şi prin deciziile nr. 211/A şi nr. 212/A din 9 martie 2015, nr. 254 şi nr. 256 din 11 martie 2015, pronunţate în dosarele nr. 4.173/30/2014, nr. 4.182/30/2014, nr. 4.185/30/2014, nr. 4.242/30/2014, nr. 4.247/30/2014, nr. 4.176/30/2014, nr. 4.233/30/2014, nr. 4.234/30/2014, nr. 4.240/30/2014, nr. 4.241/30/2014, nr. 4.174/30/2014, nr. 4.227/30/2014, nr. 4.237/30/2014 şi nr. 4.244/30/2014, Curtea de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.
15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Asociaţia Revoluţionarilor din Decembrie 1989 Frăţia Balconul Operei Timişoara, din Timişoara, în numele şi în calitate de reprezentant al membrilor Gheorghe Teleagă, Marin Negru, Teodora Chira, Stela Penişoară, Marin Dămălan, Constantin Radu, Călin Petru Grosu, Simona Roman Oniga, Ioan Mitrea, Ion Sfîrlefus, Nicolae Popa, Dorel Bloguţ, Margareta Oniga şi Nicuşor Modi Bruno, în cauze având ca obiect soluţionarea apelurilor declarate împotriva sentinţelor civile, prin care a fost respinsă cererea introdusă la data de 4 iulie 2013 (disjunsă în cauze separate pentru fiecare dintre reclamanţi), având ca obiect recalcularea, pentru anul 2011, a indemnizaţiei lunare reparatorii prin raportare la câştigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, prevăzut de art. 15 din Legea nr. 287/2010, precum şi la plata către reclamanţi a diferenţelor rezultate, fără reţinerea contribuţiei de asigurări de sănătate; obligarea la plata indemnizaţiei reparatorii, începând cu data de 1 ianuarie 2012 şi pentru viitor, plata unor penalităţi pe zi de întârziere, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, până la data plăţii efective.
16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 instituie o discriminare între beneficiarii drepturilor de natură salarială prevăzute în art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d), alin. (4), art. 13 lit. b) şi c) şi în art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, pe de o parte, şi beneficiarii indemnizaţiei reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004, respectiv persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi luptătorii participanţi la acţiunile desfăşurate pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, deoarece revoluţionarii sunt discriminaţi în raport cu alte categorii de persoane cărora li s-a restituit reducerea de 15% din venit. Se susţine, în acest sens, că dispoziţiile art. II art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale şi asigurărilor sociale faţă de nivelul avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea nr. 341/2004 au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, "prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor revoluţionarilor la indemnizaţia reparatorie a persistat şi persistă."
17. Se mai susţine că discriminarea există şi sub aspectul normei de drept instituite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 prin articolul său unic, aceasta privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor două sintagme "salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" şi "câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat". Astfel, în timp ce pentru toate categoriile sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul "câştigul salarial mediu brut", în cazul beneficiarilor Legii nr. 341/2004, pentru calculul indemnizaţiei este menţinut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.
18. Referitor la dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, se arată, în esenţă, că acestea contravin dispoziţiilor art. 22 alin. (1), art. 47 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, deoarece indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004, indemnizaţie care nu se mai acordă potrivit dispoziţiilor de lege criticate, a constituit singura sursă de venit şi a folosit la garantarea împrumuturilor obţinute de la bănci.
19. Curtea de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
20. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
21. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere în dosarele Curţii Constituţionale nr. 450-453D/2015, nr. 847D/2015 şi nr. 848D/2015. Astfel, apreciază că autorul critică, în principal, doar prevederile referitoare la beneficiarii Legii nr. 341/2004, motiv pentru care analizează doar criticile privind constituţionalitatea dispoziţiilor "art. 2 pct. 18 din Legea nr. 283/2011", apreciind că acestea sunt constituţionale. În acest sens arată că persoanele vizate de textul criticat se află într-o situaţie obiectiv diferită faţă de celelalte categorii de persoane beneficiare ale Legii nr. 341/2004, astfel încât nu se poate reţine încălcarea art. 16 din Constituţie. Referitor la critica privind încălcarea art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală, apreciază că neacordarea unor drepturi care nu sunt consacrate la nivel constituţional nu este de natură a aduce atingere dreptului la un nivel de trai decent, aceste măsuri putând fi privite, mai degrabă, ca instituind un set de reguli de adaptare la condiţiile economico-sociale existente. Dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi cele ale art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauză.
22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise transmise de Casa Naţională de Pensii Publice, concluziile apărătorului autorilor excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate potrivit actelor de sesizare îl reprezintă prevederile art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Legea nr. 283/2011 aprobă, cu modificări şi completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, iar prin articolul unic pct. 1 prevede modificarea titlului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, în timp ce prin articolul unic pct. 2 prevede introducerea unui nou articol în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, numerotat art. II, prin care s-a aprobat, pentru anul 2012, instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Aceste măsuri vizează, în esenţă, veniturile şi alte drepturi de natură patrimonială acordate personalului plătit din fonduri publice, ori care beneficiază de măsuri de protecţie socială ce se acordă din aceste fonduri. Astfel, având în vedere aceste aspecte, ţinând cont de motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi în temeiul art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora "Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta", se observă că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:
- Art. II: "Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
Art. 8. - (1) În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d), alin. (4), art. 13 lit. b) şi c) şi la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011. [...]
Art. 18. - În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă."
25. Se susţine că aceste texte de lege aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 47 alin. (2) privind unele drepturi de asigurări sociale şi ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
26. Referitor la cererea de extindere a obiectului excepţiei şi cu privire la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul lor, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, având în vedere că, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie şi art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţiile de neconstituţionalitate pot fi ridicate exclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, care se vor pronunţa asupra acestora prin încheiere motivată, cuprinzând punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei, conform art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Ca atare, invocarea unei asemenea excepţii direct în faţa Curţii ar echivala cu o acţiune directă, nepermisă în condiţiile dispoziţiilor constituţionale şi legale menţionate.
27. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii aceloraşi prevederi legale, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, şi cu o motivare identică celei formulate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, prin care a făcut trimitere la considerentele Deciziei nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014.
28. Astfel, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, Curtea a reţinut că persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, beneficiau de indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
29. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 47 din Constituţie, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituţional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reţinut că legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiţie principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecţia sănătăţii şi altele asemenea, dar şi prin drepturi care nu au o consacrare constituţională şi care tind către acelaşi obiectiv. În acelaşi spirit, Constituţia consacră, în chiar art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar prin art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent, şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor.
30. În ceea ce priveşte prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi care nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
31. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, Curtea a reţinut că se referă la modul de calcul al cuantumului indemnizaţiei prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, şi anume la indemnizaţia lunară acordată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6 calculat conform prevederilor art. 4 alin. (2) din aceeaşi lege, indemnizaţie care se acordă cumulativ cu indemnizaţia reparatorie lunară prevăzută de art. 4 alin. (4), potrivit art. art. 5 alin. (1) din Legea nr. 341/2004.
32. Dispoziţiile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, stabilesc că, în anul 2012, aceste indemnizaţii se menţin la acelaşi nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorul excepţiei fiind nemulţumit de modul de calcul al acestora, şi anume de raportarea la indemnizaţia aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă câştigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale. În această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului şi a stabilit - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 - că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.
33. Curtea Constituţională nu a putut reţine critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 şi "celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat", întrucât aceştia nu se află în situaţii juridice similare.
34. În concluzie, aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională, criticile de neconstituţionalitate nu pot fi primite deoarece aceste indemnizaţii au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.
35. Curtea mai reţine faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, prevederile art. 5 din Legea nr. 341/2004 au fost modificate, prevederile art. 5 alin. (1) lit. m) devenind art. 5 alin. (1) lit. o), soluţia legislativă fiind, în acelaşi timp, modificată, în sensul luării în considerare a câştigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.
36. Prevederile constituţionale cuprinse în art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică nu au incidenţă în cauza de faţă, întrucât conţinutul normativ al dispoziţiilor criticate nu se referă la protecţia şi apărarea acestor valori constituţionale.
37. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii cu privire la soluţia de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, considerentele şi soluţia deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, astfel încât excepţia va fi respinsă ca neîntemeiată.
38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Revoluţionarilor din Decembrie 1989 Frăţia Balconul Operei Timişoara din Timişoara, în numele şi în calitate de reprezentant al membrilor Gheorghe Teleagă, Marin Negru, Teodora Chira, Stela Penişoară, Marin Dămălan, Constantin Radu, Călin Petru Grosu, Simona Roman Oniga, Ioan Mitrea, Ion Sfîrlefus, Nicolae Popa, Dorel Bloguţ, Margareta Oniga şi Nicuşor Modi Bruno, în dosarele nr. 4.173/30/2014, nr. 4.182/30/2014, nr. 4.185/30/2014, nr. 4.242/30/2014, nr. 4.247/30/2014, nr. 4.176/30/2014, nr. 4.233/30/2014, nr. 4.234/30/2014, nr. 4.240/30/2014, nr. 4.241/30/2014, nr. 4.174/30/2014, nr. 4.227/30/2014, nr. 4.237/30/2014 şi nr. 4.244/30/2014 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2015.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
