Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 752 din 31 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 997 din 14 decembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Mihaela Yvonne Anca Tãnase şi Betty Tãnase în Dosarul nr. 27.085/3/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal rãspunde, pentru autoarele excepţiei, mandatarul acestora care depune copie de pe procurã. Se prezintã, de asemenea, partea Ecaterina Ghevrec, lipsind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Mandatarul autoarelor excepţiei depune concluzii scrise prin care se solicitã admiterea acesteia.
Partea Ecaterina Ghevrec solicitã respingerea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã se impune pãstrarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Decizia civilã nr. 113A din 19 ianuarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 27.085/3/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Excepţia a fost invocatã în apelul formulat împotriva sentinţei civile prin care s-a respins, ca fiind prescrisã, cererea introdusã de autorii acesteia privind constatarea nulitãţii absolute a unui contract de vânzare-cumpãrare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin, în esenţã, cã textul de lege criticat "încalcã în mod abuziv dreptul de proprietate al cetãţenilor statului român, consfinţit şi prin art. 480 şi urmãtoarele din Codul civil, care prevãd cã dreptul de proprietate este imprescriptibil". Totodatã, se aratã cã "o lege specialã nu poate încãlca o lege fundamentalã (Constituţia), respectiv dreptul comun".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece "legiuitorul are posibilitatea sã stabileascã dispoziţii legale speciale care sã deroge de la dreptul comun, fãrã sã fie încãlcat dreptul de proprietate al persoanei".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocând şi jurisprudenţa Curţii în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei şi ale pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Contrar dispoziţiilor <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de cãtre instanţa în faţa cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, prin încheiere, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã prin Decizia civilã nr. 113A din 19 ianuarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 27.085/3/2005. Prin actul de sesizare se anuleazã sentinţa apelatã, în cuprinsul cãreia se respinsese ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate, reţinându-se totodatã procesul spre judecare asupra celorlalte motive de apel, dupã ce Curtea se va pronunţa asupra excepţiei. Aşa fiind, instanţa de contencios constituţional constatã cã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de cãtre autorul acesteia şi reţinut de instanţa de judecatã în decizia prin care a sesizat Curtea Constituţionalã, îl constituie prevederile <>art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
La momentul sesizãrii Curţii Constituţionale, <>Legea nr. 10/2001 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, iar textul de lege criticat a fost renumerotat, devenind art. 45 alin. (5) din aceastã lege.
În consecinţã, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care are urmãtorul conţinut: "Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi."
Termenul de un an a fost prelungit succesiv prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 109/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, şi prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 145/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001.
Aceste prevederi sunt considerate de autorii excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 41 alin. (2) teza întâi [devenit art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţia republicatã] privind garantarea şi ocrotirea în mod egal prin lege a proprietãţii private, indiferent de titular.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentalã, invocate şi în prezenta cauzã, cu o motivare asemãnãtoare, Curtea respingând în mod constant excepţiile de neconstituţionalitate invocate.
Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, Curtea a reţinut, în esenţã, cã în argumentarea criticii sale autorul excepţiei pleacã de la o premisã greşitã constând în absolutizarea exerciţiului prerogativelor dreptului sãu de proprietate, fãcând abstracţie de dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca şi de cele ale art. 136 alin. (5) care consacrã caracterul inviolabil al proprietãţii private, "în condiţiile legii organice".
Pe de altã parte, Curtea a constatat cã imprescriptibilitatea, consfinţitã cu titlu de principiu în legislaţia civilã, nu este consacratã ca atare de Constituţie, aşa încât legiuitorul poate, în considerarea unor raţiuni majore, sã deroge de la acest principiu.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Mihaela Yvonne Anca Tãnase şi Betty Tãnase în Dosarul nr. 27.085/3/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
