Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 752 din 1 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) si ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale <>art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Satu Mare în Dosarul nr. 3.913/83/2009 al Tribunalului Satu Mare - Secţia comercialã şi contencios administrativ. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 15 decembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.913/83/2009, Tribunalul Satu Mare - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale <>art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepţia a fost ridicatã de Consiliul Judeţean Satu Mare într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind anularea unui act administrativ. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã votul exprimat indirect pentru alegerea viceprimarilor şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene reprezintã un act al aleşilor locali şi, din aceastã perspectivã, face parte din categoria actelor administrative supuse controlului instanţei de contencios administrativ, ceea ce contravine dreptului de vot, ce nu poate face obiectul niciunei cenzuri. Tribunalul Satu Mare - Secţia comercialã şi contencios administrativ opineazã în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile de lege criticate asigurã atât ocrotirea interesului public, cât şi respectarea interesului privat al persoanei ale cãrei interese legitime au fost lezate printr-un act administrativ al unei autoritãţi publice. Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale <>art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificatã şi completatã prin <>art. I pct. 3 din Legea nr. 262/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele legale criticate au, în prezent, urmãtoarea redactare: - Art. 1 - Subiectele de sesizare a instanţei : "(1) Orice persoanã care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de cãtre o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzatã. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public. (2) Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vãtãmatã într-un drept al sãu sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept."; - Art. 2 - Semnificaţia unor termeni: "(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii: (...) c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publicã, în regim de putere publicã, în vederea organizãrii executãrii legii sau a executãrii în concret a legii, care dã naştere, modificã sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autoritãţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publicã, executarea lucrãrilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevãzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ;". Aceste dispoziţii legale sunt criticate prin coroborare cu cele ale <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin <>art. 79 pct. 1 din titlul IV din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Acestea prevãd urmãtoarele: "(3) Viceprimarii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã." Autorul excepţiei considerã cã textele de lege menţionate încalcã prevederile art. 36 - "Dreptul de vot" din Constituţie. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã, potrivit susţinerilor autorului excepţiei, manifestarea constând în votul indirect exprimat pentru alegerea viceprimarului sau a vicepreşedintelui consiliului judeţean este supusã controlului de contencios administrativ, exercitat în baza art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale <>art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , dispoziţii apreciate ca fiind contrare dreptului de vot, ce nu poate fi supus niciunei ingerinţe sau cenzuri. Curtea constatã cã asemenea critici de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute, acestea pornind de la o interpretare eronatã a dispoziţiilor constituţionale şi legale în discuţie. Autorul excepţiei face o confuzie între dreptul de vot, consacrat de art. 36 din Constituţie, ca drept fundamental, şi modalitãţile de alegere - vot direct sau vot indirect - a unor autoritãţi publice locale, în condiţiile legii. Caracterul direct al votului este de esenţa reprezentativitãţii democratice moderne, în care cetãţenii îşi exprimã în mod direct şi personal opţiunea pentru un anumit candidat propus în alegeri. În cazul votului indirect, la alegerea efectivã a reprezentanţilor participã un numãr mai mic de alegãtori în funcţie de modul de alegere prevãzut de lege. În cauza de faţã, legiuitorul a stabilit cã "viceprimarii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã". Astfel, potrivit <>art. 101 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , consiliul judeţean alege dintre membrii sãi 2 vicepreşedinţi, iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol din aceeaşi lege, eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majoritãţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din rândul acestora, consacrat într-o hotãrâre adoptatã în acest sens. Aceastã hotãrâre este supusã controlului de contencios administrativ sub aspectul legalitãţii sale şi nu votul indirect, ca act pe care consilierii îl exprimã, în îndeplinirea atribuţiei conferite de lege, concretizat în acea hotãrâre. Asupra motivelor care au condus la eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean a autorului excepţiei, precum şi asupra procedurii în care s-a luat hotãrârea atacatã, acestea excedeazã ariei de competenţã a Curţii Constituţionale, instanţa de judecatã învestitã cu aceastã cauzã urmând sã decidã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale <>art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Satu Mare în Dosarul nr. 3.913/83/2009 al Tribunalului Satu Mare - Secţia comercialã şi contencios administrativ. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 iunie 2010.
