Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) Definitiva prin nerecurare.
Antonie Iorgovan - preşedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 martie 1995 a Curţii de Apel Braşov, pronunţatã în Dosarul nr. 1.292/R/1994, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a Decretului prezidential nr. 186/1989 privind exproprierea unor imobile, demolarea unor construcţii, autorizarea efectuãrii unor schimburi de imobile, scoaterea din funcţiune a unor fonduri fixe, precum şi realizarea şi desfiinţarea unor artere de circulaţie, situate în judeţul Covasna.
În motivarea exceptiei se susţine, în esenta, ca, dupã intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991, actele emise de fostul Consiliul de Stat, precum şi decretele prezidenţiale de expropriere au devenit caduce în mãsura în care imobilele la care se referã nu au fost preluate efectiv în vederea demolarii.
Se apreciazã, de asemenea, ca decretele de expropriere au format corp comun cu Legea nr. 58/1974, astfel încît, prin abrogarea ei, acestea au devenit caduce.
Curtea de Apel Braşov, exprimindu-şi opinia, considera excepţia intemeiata.
În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Senatul, în punctul sau de vedere, arata ca situaţia imobilelor din categoria în care se afla şi cel care face obiectul cauzei îşi gãseşte rezolvarea în Legea cu privire la situaţia imobilelor trecute în proprietatea statului, care se afla în curs de adoptare.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca excepţia este nefondata, întrucît Decretul nr. 467/1979, cu ale cãrui dispoziţii erau incidente decretele de expropriere, a fost abrogat prin Legea nr. 33/1994, urmînd ca instanta de fond sa se pronunţe cu privire la efectele produse de decretele de expropriere fata de persoanele în cauza.
Camera Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
analizînd actele dosarului, punctele de vedere ale Senatului şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, prevederile Decretului prezidential nr. 186/1989, raportate la dispoziţiile constituţionale, retine urmãtoarele:
Curtea este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate, care a fost invocatã în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, întrucît se contesta valabilitatea unui act anterior Constituţiei, a cãrui aplicare este posterioarã intrãrii în vigoare a acesteia.
Prin acţiune civilã, reclamantele Herman Marta, Kovacs Gizella şi Pataki Ildiko au chemat în judecata pe piritii: Consiliul Local al Municipiului Sfintu Gheorghe, Casa de Pensii şi Asigurãri Sociale pentru Taranime şi Societatea Comercialã "Extens" - S.R.L. Sfintu Gheorghe, solicitind anularea contractelor de închiriere încheiate cu casa de pensii şi cu societatea comercialã menţionate şi obligarea piritilor la respectarea proprietãţii şi a posesiei asupra imobilelor în cauza, care sînt intabulate pe numele reclamantelor. Judecãtoria Sfintu Gheorghe, prin Sentinta nr. 371/1993, a respins acţiunea. Sentinta a fost atacatã cu apel la Tribunalul Covasna, care a menţinut soluţia instanţei de fond, pronuntind Decizia nr. 186A/1994. Impotriva acestei decizii, reclamantele au declarat recurs, iar la termenul de judecata din 30 martie 1995 au invocat excepţia de neconstituţionalitate a Decretului prezidential nr. 186/1989, în baza cãruia s-a dispus exproprierea şi trecerea în proprietatea statului, în administrarea directa a fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Sfintu Gheorghe, printre altele şi a imobilelor proprietatea reclamantelor. În susţinerea exceptiei, se arata ca, dupã intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991, actele normative emise de fostul Consiliu de Stat, precum şi decretele prezidenţiale de expropriere au devenit caduce în mãsura în care imobilele la care se referã nu au fost preluate efectiv în vederea demolarii. Se mai susţine ca decretele de expropriere au devenit caduce şi deoarece Legea nr. 58/1974, cu care acestea formau corp comun, a fost abrogatã.
Potrivit regimului juridic al exproprierilor din anul 1989, cînd a fost emis Decretul prezidential nr. 186/1989 pe care se întemeiazã acţiunea reclamantelor, asa cum rezulta din prevederile art. 4 din Decretul nr. 467/1979, imobilele nepreluate efectiv de stat, în vederea demolarii, rãmîn în proprietatea deţinãtorilor. Pe cale de consecinta, în mãsura în care un imobil expropriat nu a fost preluat efectiv de la proprietar pînã la intrarea în vigoare a Constituţiei, dreptul proprietarilor expropriati nu mai poate fi transferat la stat, ca urmare a actului de preluare, neexistand un temei legal pentru o asemenea operaţiune. Deci, dupã intrarea în vigoare a Constituţiei, în mãsura în care un imobil expropriat nu a fost preluat anterior, nu mai este posibila constituirea proprietãţii de stat asupra acelui imobil, în temeiul decretului de expropriere. În acest sens este Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 14 iulie 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 6 septembrie 1993, care, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituţie, este obligatorie pentru cetãţeni şi pentru toate autoritãţile publice. Astfel cum s-a precizat şi în cuprinsul acestei decizii, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţa numai asupra problemelor de drept, asa încît nu intra în competenta sa de a stabili dacã a existat un act de preluare anterior Constituţiei, condiţie de care depinde constituirea dreptului de proprietate al statului, şi dacã acesta a avut loc înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei. Fiind o problema de fapt, acest aspect este de competenta exclusiva a instanţelor de judecata, care urmeazã, în acest sens, a se pronunţa şi asupra consecinţelor corespunzãtoare cu privire la efectele decretului de expropriere.
Fata de cele arãtate, rezulta ca excepţia de neconstituţionalitate este lipsitã de interes, scopul urmãrit prin invocarea ei fiind realizat în conformitate cu decizia Curţii sus-menţionatã, bineînţeles numai în mãsura în care se va constata de cãtre instanta de judecata ca imobilul nu a fost preluat de stat înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei.
În consecinta, ţinînd seama de decizia Curţii sus-menţionatã, care este obligatorie în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate urmeazã a fi respinsã, în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, ca vadit nefondata.
Fata de cele arãtate, potrivit prevederilor art. 144 lit. (c) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 24 alin. (2) şi ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Constata ca art. 4 din Decretul nr. 467/1979 privind evaluarea construcţiilor, terenurilor şi plantaţiilor, ce se preiau, cu plata, în proprietatea statului prin expropriere sau în alte cazuri prevãzute de lege, este abrogat de la intrarea în vigoare a Constituţiei, astfel cum s-a reţinut prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1/1993, rãmasã definitiva.
2. În consecinta, respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate invocatã de Herman Marta, domiciliata în municipiul Oradea, str. Nufarul nr. 13, bl. D137, ap. 8, judeţul Bihor, Kovacs Gizella, domiciliata în municipiul Sfintu Gheorghe, b-dul Grigore Balan nr. 35, bl. 52, sc. C, ap. 6, judeţul Covasna, şi Pataki Ildiko, domiciliata în municipiul Sfintu Gheorghe, str. Nicolae Iorga nr. 59, bl. 10, sc. F, ap. 14, judeţul Covasna, în Dosarul nr. 1.292/R/1994 al Curţii de Apel Braşov.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa din 27 iulie 1995.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Antonie Iorgovan
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
