Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 749 din 20 septembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 796 din 27 noiembrie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Elena Mocanu, Livia Frunză, Silvia Albu, Ioana Oprea, Marieta Maria Feieş, Gabriela-Veturia Dubovan, Ana Petrovici, Horea Brumar, Floarea Colta, Amalia Damian, Marioara Dan, Georgeta Ioneci, Ana Roşca, Rodica-Tatiana Ionescu, Irena Sârbu, Ioan Gavrilescu, Maria Argentina Stoica, Mihail Stelian Popa, Constantin Magericu, Elena Condu, Gheorghe Enescu, Aurelia Plopeanu, Ana Ardelean, Mircea Mihai Ciobanu, Gheorghe Galu, Ştefan Gyurko, Marian Niţu, Petru-Victor Verenca, Dorin Lucian Cristescu, Moise Eleneş, Marin Plocon, Ştefan Florea, Dumitru Niţu, Simion Şeicaru, Constantin Nuţă, Lucian Olteanu, Gheorghe Voicu, Nicolae Dulama, Titu Duran, Ion Dumitru, Dumitru Chelaru, Ion Crachină, Traian Iliescu, Octav Oprescu, Ion Popa, Ion Vladu, Ilie Incrosnatu, Gheorghe Ilie Chiriţoiu, Steliana Rudeanu, Maria Bărbuceanu, Liviu Cărăuşu, Ştefan Dima, Nicu Şerban, Florea Păun, Niculae Constantin Vasile Ionescu Galbeni, Constantin Gheorghe Avramescu, Ioan Turlacu, Ionel Aichimoaie, Petru Juravlea, Vasile Mândroviceanu, Alexandru Popovici, Sorin Adrian Vornicu, Constantin Şerban Zoner Rădulescu, Liviu Petreu, Florica Rădiţa Raica, Elena Baroean, Silvia Petrovici, Delia Ionescu şi Maria Pelmuş în Dosarul nr. 9.167/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 508D/2012.
La apelul nominal se prezintă personal şi asistat de avocatul Lacrima Ciorbea autorul excepţiei, Ioan Turlacu. De asemenea, avocatul Lacrima Ciorbea răspunde şi pentru ceilalţi autori ai excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc părţile Guvernul României şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentatului autorilor excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că mai multe curţi de apel au admis recursurile în anulare formulate împotriva Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 prin hotărâri irevocabile. Ca urmare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, aceste hotărâri judecătoreşti au fost lipsite de efect, dispunându-se revizuirea din oficiu a pensiilor de serviciu. Astfel, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, stabilitatea juridică, principiul egalităţii în drepturi şi accesul liber la justiţie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 14 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 9.167/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
Excepţia a fost ridicată de Elena Mocanu, Livia Frunză, Silvia Albu, Ioana Oprea, Marieta Maria Feieş, Gabriela-Veturia Dubovan, Ana Petrovici, Horea Brumar, Floarea Colta, Amalia Damian, Marioara Dan, Georgeta Ioneci, Ana Roşca, Rodica-Tatiana Ionescu, Irena Sârbu, Ioan Gavrilescu, Maria Argentina Stoica, Mihail Stelian Popa, Constantin Magericu, Elena Condu, Gheorghe Enescu, Aurelia Plopeanu, Ana Ardelean, Mircea Mihai Ciobanu, Gheorghe Galu, Ştefan Gyurko, Marian Niţu, Petru-Victor Verenca, Dorin Lucian Cristescu, Moise Eleneş, Marin Plocon, Ştefan Florea, Dumitru Niţu, Simion Şeicaru, Constantin Nuţă, Lucian Olteanu, Gheorghe Voicu, Nicolae Dulama, Titu Duran, Ion Dumitru, Dumitru Chelaru, Ion Crachină, Traian Iliescu, Octav Oprescu, Ion Popa, Ion Vladu, Ilie Incrosnatu, Gheorghe Ilie Chiriţoiu, Steliana Rudeanu, Maria Bărbuceanu, Liviu Cărăuşu, Ştefan Dima, Nicu Şerban, Florea Păun, Niculae Constantin Vasile Ionescu Galbeni, Constantin Gheorghe Avramescu, Ioan Turlacu, Ionel Aichimoaie, Petru Juravlea, Vasile Mândroviceanu, Alexandru Popovici, Sorin Adrian Vornicu, Constantin Şerban Zoner Rădulescu, Liviu Petreu, Florica Rădiţa Raica, Elena Baroean, Silvia Petrovici, Delia Ionescu şi Maria Pelmuş, cu prilejul soluţionării unei acţiuni privind drepturi de asigurări sociale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează următoarele critici de neconstituţionalitate:
1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisă cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Astfel, acest act normativ abrogă Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, deşi această hotărâre fusese suspendată, potrivit art. 14 şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin hotărâre judecătorească. Prin urmare, hotărârile judecătoreşti de suspendare sunt lipsite de efect, Guvernul intervenind pe cale legislativă asupra celor decise de puterea judecătorească.
2. Prin lipsirea de efect a unor hotărâri judecătoreşti, actul normativ criticat aduce atingere, totodată, şi dreptului la un proces echitabil.
În plus, nu se mai poate vorbi de existenţa unui "just echilibru între părţile în proces" de vreme ce Guvernul, care este parte în proces, a reglementat situaţia juridică ce a dat naştere litigiilor privind dreptul la pensie.
3. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt contrare şi prevederilor constituţionale şi celor internaţionale privind protecţia dreptului de proprietate. În acest sens, arată că dreptul la pensie constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar diminuarea drepturilor la pensie stabilite iniţial în baza legislaţiei naţionale aduce atingere dreptului de proprietate privată, impunând o sarcină excesivă şi disproporţionată, fără a menţine un just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale omului.
4. Întrucât afectează drepturi câştigate în temeiul legislaţiei anterioare, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt retroactive, contravenind astfel art. 15 alin. (2) din Constituţie.
5. Prevederile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât nu prevăd că, în urma revizuirii, se va păstra în plată cuantumul mai avantajos al pensiei, aşa cum prevede art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.
Autorii excepţiei consideră că prevederile actului normativ criticat sunt contrare următoarelor texte din Constituţie : art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la procesul echitabil, şi cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia amintită privind proprietatea.
Examinând critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere şi nici nu urmăresc anularea ori lipsirea de efect a hotărârilor judecătoreşti invocate de autorii excepţiei, hotărâri prin care instanţele de judecată au suspendat ori anulat Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010. Acestea îşi păstrează valabilitatea în ceea ce priveşte aplicarea Legii nr. 119/2010, aşa cum a fost reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 737/2010.
Actul normativ criticat instituie însă o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Astfel, Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt acte normative distincte, procedurile instituite fiind, de asemenea, separate şi succesive.
Prin urmare, Curtea apreciază că Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecătoreşti, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă şi justă a pensiilor persoanelor menţionate în dispoziţiile art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010.
Curtea apreciază că cele reţinute mai sus răspund şi criticilor referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, din perspectiva lipsirii de efect a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Cât priveşte critica referitoare la încălcarea principiului egalităţii părţilor în proces, Curtea reţine că acest principiu vizează egalitatea de arme procesuale de care se bucură părţile adverse într-un litigiu. Or, emiterea unui act normativ de către Guvern, ulterior pronunţării de către instanţa de judecată asupra acelui litigiu, nu poate fi privită ca un astfel de mijloc de apărare, cu atât mai mult cu cât nu se urmăreşte anularea drepturilor obţinute în urma recalculării, aşa cum de altfel reiese din conţinutul art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, potrivit căruia "Plata drepturilor restante, constând în diferenţa dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării şi cel obţinut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 şi până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (1), (4) şi (5), după caz."
Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi art. 44 din Constituţie, precum şi la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea dreptului omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că toate acestea pornesc de la premisa încălcării dreptului la pensie văzut din perspectiva unui "bun".
Faţă de critici asemănătoare celor arătate, Curtea constată că s-a mai pronunţat cu prilejul controlului a priori asupra Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ale cărei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauză, Curtea a statuat, cu privire la regimul special al pensiilor de serviciu, că acestea sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. S-a arătat, de asemenea, că acordarea acestui supliment a urmărit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de "bun", ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.
De altfel, un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie şi decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 şi nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menţionată, Curtea de la Strasbourg a preluat, astfel, raţionamentul Curţii Constituţionale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 şi 42) şi constituie o modalitate de a echilibra bugetul şi de a corecta diferenţele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 44).
În sfârşit, referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu permit ca, în urma revizuirii, titularul pensiei să poată opta pentru cuantumul mai avantajos, aşa cum prevedea art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, Curtea reţine că, la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, legea amintită nu mai era în vigoare, fiind abrogată prin dispoziţiile art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.
De altfel, Curtea reţine că principiul enunţat de Legea nr. 19/2000 privea numai pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat. În acest sens sunt şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, în care s-au statuat următoarele: "Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanţa dreptului la pensie.
Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se însă tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă prin reaşezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus rezultă un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi anume să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecţie a persoanelor care beneficiază de pensie în sensul art. 47 alin. (2) din Constituţie, constituind, de asemenea, o speranţă legitimă a asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obţinerea şi încasarea unui anumit cuantum al pensiei".
Din această perspectivă, Curtea constată că nu există identitate între situaţia la care se referă art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 şi situaţia în care se află autorii excepţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Elena Mocanu, Livia Frunză, Silvia Albu, Ioana Oprea, Marieta Maria Feieş, Gabriela-Veturia Dubovan, Ana Petrovici, Horea Brumar, Floarea Colta, Amalia Damian, Marioara Dan, Georgeta Ioneci, Ana Roşca, Rodica-Tatiana Ionescu, Irena Sârbu, Ioan Gavrilescu, Maria Argentina Stoica, Mihail Stelian Popa, Constantin Magericu, Elena Condu, Gheorghe Enescu, Aurelia Plopeanu, Ana Ardelean, Mircea Mihai Ciobanu, Gheorghe Galu, Ştefan Gyurko, Marian Niţu, Petru-Victor Verenca, Dorin Lucian Cristescu, Moise Eleneş, Marin Plocon, Ştefan Florea, Dumitru Niţu, Simion Şeicaru, Constantin Nuţă, Lucian Olteanu, Gheorghe Voicu, Nicolae Dulama, Titu Duran, Ion Dumitru, Dumitru Chelaru, Ion Crachină, Traian Iliescu, Octav Oprescu, Ion Popa, Ion Vladu, Ilie Incrosnatu, Gheorghe Ilie Chiriţoiu, Steliana Rudeanu, Maria Bărbuceanu, Liviu Cărăuşu, Ştefan Dima, Nicu Şerban, Florea Păun, Niculae Constantin Vasile Ionescu Galbeni, Constantin Gheorghe Avramescu, Ioan Turlacu, Ionel Aichimoaie, Petru Juravlea, Vasile Mândroviceanu, Alexandru Popovici, Sorin Adrian Vornicu, Constantin Şerban Zoner Rădulescu, Liviu Petreu, Florica Rădiţa Raica, Elena Baroean, Silvia Petrovici, Delia Ionescu şi Maria Pelmuş în Dosarul nr. 9.167/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
