Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 746 din 1 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 din anexa VI si ale pct. 10 din anexa nr. VI/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 20 iulie 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi ale anexei, lit. A pct. 13 din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicatã de Vasile Bâc, Minodora Vladu, Mariana Boier, Gheorghe Pintealã, Ion Retca, Petre Dungan, Elena Furdui, Valentin Românu, Constanţa Cârstea, Floarea Hodor, Mariana Ivaniuc, Angelina Tufariu, Maria Hurdu şi Marius Chiru în Dosarul nr. 5.886.3/30/2007 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale, cauzã ce constituie obiectul Dosarului nr. 8.302D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal rãspunde partea Ministerul Public - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin consilier juridic cu delegaţie depusã la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 8.717D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Vasile Bâc, Minodora Vladu, Mariana Boier, Ion Retca, Angelian Tufariu, Floarea Hodor, Mariana Ivaniuc şi Marius Chiru în Dosarul nr. 2.078/30/2009 al aceleiaşi instanţe de judecatã.
La apelul nominal rãspunde acelaşi consilier juridic pentru partea Ministerul Public - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele, din oficiu, vãzând identitatea de obiect a acestor cauze, pune în discuţie problema conexãrii lor.
Reprezentantul pãrţii prezente şi al Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a celor douã cauze.
Preşedintele Curţii, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 8.717D/2009 la Dosarul nr. 8.302D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul pãrţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, prin consilierul juridic, solicitã respingerea excepţiei ca inadmisibilã, deoarece dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate expres prin <>Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice. Depune note de şedinţã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca devenitã inadmisibilã, având în vedere împrejurarea cã, ulterior ridicãrii acesteia, <>Legea nr. 330/2009 a abrogat expres prevederile legale atacate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 25 noiembrie 2009 şi din 18 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 5.886.3/30/2007 şi nr. 2.078/30/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi ale lit. A pct. 13 din anexa la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Vasile Bâc, Minodora Vladu, Mariana Boier, Gheorghe Pintealã, Ion Retca, Petre Dungan, Elena Furdui, Valentin Românu, Constanţa Cârstea, Floarea Hodor, Mariana Ivanciuc, Angelina Tufariu, Maria Hurdu şi Marius Chiru, respectiv de Vasile Bâc, Minodora Vladu, Mariana Boier, Ion Retca, Angelian Tufariu, Floarea Hodor, Mariana Ivaniuc şi Marius Chiru în cauze având ca obiect soluţionarea unor recursuri formulate în acţiuni judecãtoreşti privind drepturi bãneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut identic, autorii acesteia aratã cã textele de lege criticate creeazã discriminãri şi limitãri ale exerciţiului unor drepturi, deoarece, în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, cea a magistraţilor, se face distincţie sub aspectul salarizãrii. Astfel, procurorii din structurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie (D.N.A.) şi ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism (D.I.I.C.O.T.) beneficiazã de indemnizaţii mai mari (prin multiplicarea indicelui de referinţã sectorialã cu coeficientul 19), în timp ce procurorii de la parchetele de pe lângã instanţele judecãtoreşti ordinare, care participã la soluţionarea unor cauze similare ca obiect şi complexitate, au indemnizaţii mai mici, stabilite prin acelaşi act normativ (deoarece indicele de referinţã sectorialã este multiplicat cu coeficientul 17 sau mai mic decât 17). Criteriul nivelului instanţelor sau parchetelor îşi pierde orice relevanţã fãrã criteriul vechimii în magistraturã, care reprezintã condiţia sine qua non pentru promovarea sau numirea într-o funcţie judiciarã la o instanţã sau un parchet de un anumit nivel. Criteriul vechimii în magistraturã a fost însã în mod privilegiat eliminat în cazul procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., aceştia fiind salarizaţi la nivelul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fãrã a avea însã vechimea minimã de 8 ani corespunzãtoare acestui nivel, ci doar o vechime cerutã de 5 ani în magistraturã. Discriminarea apare, aşadar, atât în raport cu personalul din interiorul aceluiaşi nivel al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi în raport cu personalul de la celelalte nivele. Totodatã, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arãtat prin Decizia nr. VI/2007 cã sunt discriminatorii criteriile de diferenţiere de tratament salarial constând în apartenenţa la categoria celor implicaţi în soluţionarea unor cazuri de o anumitã naturã (cum sunt cauzele privind faptele de corupţie sau de criminalitate organizatã şi terorism). Aşadar, se ajunge la raţiunea ca unul şi acelaşi element, constând în obligaţia de îndeplinire a sarcinilor de serviciu, sã producã efecte juridice diferenţiate, inegale şi privilegiate în sistemul de salarizare a acestora, în funcţie de apartenenţa la o anumitã unitate din sistemul justiţiei şi de locul de muncã.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã dispoziţiile art. 11 alin. (1), coroborate cu cele ale lit. A pct. 13 din anexa la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 , sunt neconstituţionale prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece instituie, sub aspectul criteriilor de salarizare, un dublu sistem de salarizare, discriminatoriu şi privilegiat atât în raport cu personalul din interiorul aceluiaşi nivel al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi în raport cu personalul de la celelalte nivele.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul, în punctul sãu de vedere, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. sunt structuri în cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cã acordarea coeficienţilor de multiplicare referitoare la salarizarea procurorilor este fãcutã în considerarea nivelului parchetului unde aceştia funcţioneazã. Faptul cã judecãtorul de tribunal sau de curte de apel soluţioneazã dosare de competenţa D.N.A. sau D.I.I.C.O.T. nu este un argument pentru schimbarea salarizãrii acestora, întrucât şi pânã în prezent dosare de competenţa Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie puteau fi soluţionate de instanţe cum sunt tribunalele sau curţile de apel. În plus, procurorii din aceste structuri sunt numiţi, şi nu promovaţi, pe o duratã temporarã, la expirarea cãreia aceştia revin pe postul deţinut anterior.
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, deoarece dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate prin <>art. 48 alin. (1) pct. 7 din cap. VI al pãrţii a III-a din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi ale lit. A pct. 13 din anexa la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, cu urmãtorul conţinut:
- Art. 11 alin. (1): " Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism sunt salarizaţi potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexã, în raport cu funcţiile pe care le deţin sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii."
Pct. 6-13 ale lit. A din anexa la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 , la care face referire textul legal citat, privesc salarizarea procurorilor de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pct. 13, criticat în mod distinct, reglementeazã coeficientul de multiplicare corespunzãtor funcţiei de procuror la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Curtea constatã cã, ulterior ridicãrii excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate expres prin <>art. 48 alin. (1) pct. 7 din cap. VI al pãrţii a III-a din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009.
Soluţiile legislative criticate au fost preluate însã în dispoziţiile art. 11 din anexa nr. VI şi ale pct. 10 din anexa nr. VI/1 la <>Legeacadru nr. 330/2009 , astfel cã acestea urmeazã a constitui obiect al controlului de constituţionalitate.
Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 11: "Pe durata exercitãrii funcţiei, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism beneficiazã de o indemnizaţie de încadrare brutã lunarã stabilitã pe baza coeficienţilor de ierarhizare prevãzuţi la nr. crt. 3, 4 şi 6-10 din anexa nr. VI/1, în raport cu funcţiile pe care le deţin sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii."
Pct. 10 din anexa nr. VI/1 reglementeazã coeficienţii de ierarhizare, majorarea la indemnizaţie şi gradaţia corespunzãtoare tranşelor de vechime în muncã pentru funcţiile de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror cu grad de Parchet de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism şi personal de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor cu peste 8 ani vechime.
Textele din Constituţie pretins încãlcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã asupra dispoziţiilor art. 11 din anexa nr. VI din <>Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice s-a mai pronunţat, un exemplu în acest sens fiind <>Decizia nr. 242 din 16 martie 2010 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010.
De altfel, cu privire la criticile de neconstituţionalitate formulate de autorii excepţiei, referitoare la crearea unei discriminãri, sub aspectul salarizãrii, în cadrul aceleiaşi categorii profesionale a procurorilor, Curtea a mai pronunţat, de pildã, <>Decizia nr. 861 din 16 iunie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 28 iulie 2009. Cu acel prilej, respingând ca neîntemeiatã critica de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut, în esenţã, cã "atât Direcţia Naţionalã Anticorupţie, cât şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism funcţioneazã în cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe când instanţele care judecã cauzele instrumentate de aceste structuri nu sunt întotdeauna la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (spre exemplu, competenţa de judecatã în cazul infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene aparţine judecãtoriilor, iar cea de urmãrire penalã Direcţiei Naţionale Anticorupţie). Conferirea acestei poziţii superioare în ierarhia parchetelor a celor douã structuri legitimeazã din punct de vedere constituţional salarizarea diferitã a procurorilor care le compun în raport cu alţi magistraţi aflaţi la parchete sau instanţe superioare, chiar dacã, în fapt, aceştia au aceeaşi vechime în funcţia de judecãtor sau procuror. Rezultã cã aceste categorii de magistraţi nu se aflã în aceeaşi situaţie juridicã, astfel încât tratamentul juridic aplicat acestora din punct de vedere al salarizãrii nu poate fi decât diferit."
Întrucât, faţã de aspectele deja analizate în jurisprudenţa indicatã, în cauza de faţã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea acesteia, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi pãstreazã valabilitatea.
Cât priveşte invocarea art. 53 din Constituţie, care reglementeazã condiţiile în care este permisã restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, Curtea constatã cã nu poate fi reţinutã încãlcarea acestei norme fundamentale, de vreme ce nici pretinsa contradicţie faţã de principiul egalitãţii şi al nediscriminãrii nu a fost reţinutã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din anexa nr. VI şi ale pct. 10 din anexa nr. VI/1 la <>Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice, excepţie ridicatã de Vasile Bâc, Minodora Vladu, Mariana Boier, Gheorghe Pintealã, Ion Retca, Petre Dungan, Elena Furdui, Valentin Românu, Constanţa Cârstea, Floarea Hodor, Mariana Ivaniuc, Angelina Tufariu, Maria Hurdu şi Marius Chiru în dosarele nr. 5.886.3/30/2007 şi nr. 2.078/30/2009 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
