Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 742 din 13 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 23 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Ciprian George Bratu şi Iuliu Şandor în Dosarul nr. 411/271/2001, de Eugen Mureşan în Dosarul nr. 4.219/271/2000, ambele ale Judecãtoriei Oradea, de Liviu Paul Urugiuc în Dosarul nr. 2.831/271/2006, de Bagya Ferencz şi Corneliu Iuonas în Dosarul nr. 4.680/111/2005 şi de Radu Negruţ şi Daniel Chipe Negruţ în Dosarul nr. 9.050/111/2002 ale Tribunalului Bihor - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Partea Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã a depus concluzii scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 717D/2007, nr. 1.027D/2007, nr. 1.056D/2007, nr. 1.065D/2007 şi nr. 1.143D/2007 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.027D/2007, nr. 1.056D/2007, nr. 1.065D/2007 şi nr. 1.143D/2007 la Dosarul nr. 717D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 30 martie 2007, 18 mai 2007, 6 iunie 2007, 1 noiembrie 2006 şi 26 iunie 2007, pronunţate în dosarele nr. 411/271/2001, nr. 4.219/271/2000, nr. 2.831/271/2006, nr. 4.680/111/2005 şi nr. 9.050/111/2002, Judecãtoria Oradea şi Tribunalul Bihor - Secţia penalã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
Excepţia a fost ridicatã, în dosarele de mai sus, de Ciprian George Bratu, Iuliu Şandor, Eugen Mureşan, Liviu Paul Urugiuc, Bagya Ferencz, Corneliu Iuonas, Radu Negruţ şi Daniel Chipe Negruţ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la egalitatea între cetãţeni, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi autoritãţilor, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovãţie şi ale art. 15 alin. (2) referitoare la aplicarea legii numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece se creeazã o discriminare între fãptuitorii care au comis fapte identice anterior intrãrii în vigoare a legii noi şi aceia care sunt cercetaţi şi judecaţi fãrã restricţii sub imperiul <>Legii nr. 241/2005 , mai favorabilã decât cea anterioarã.
În plus, beneficiul instituit de legea nouã este condiţionat de stadiul procesului penal în momentul publicãrii actului normativ, situaţie care este de naturã sã lipseascã de tratamentul juridic mai blând pe cei aflaţi deja în curs de judecatã.
Redactarea textului legal criticat legitimeazã asumarea şi recunoaşterea faptei penale prin achitarea prejudiciului cauzat şi recuperat în modul impus. Aşa fiind, se încalcã prezumţia de nevinovãţie, precum şi egalitatea cetãţenilor în faţa legii, acceptându-se o discriminare pe criterii de avere între cetãţenii care, deşi sunt în aceeaşi situaţie juridicã, au achitat prejudiciul şi aceia care nu l-au achitat întrucât nu dispun de resursele necesare.
Judecãtoria Oradea opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã deoarece prin dispoziţiile legale criticate nu se încalcã principiul egalitãţii în drepturi şi accesul liber la justiţie, cauza de impunitate aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.
Tribunalul Bihor - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã deoarece prin dispoziţiile legale criticate se creeazã un tratament diferenţiat între cetãţeni, în funcţie de faza procesualã în care se aflã învinuitul sau inculpatul şi de posibilitatea achitãrii prejudiciului creat prin sãvârşirea infracţiunii. De asemenea, se instituie un regim discriminator faţã de persoanele care au comis astfel de fapte anterior intrãrii în vigoare a legii noi şi a cãror cauzã nu a fost pânã în prezent soluţionatã, în condiţiile în care prevederile <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 nu le sunt aplicabile şi acestor persoane.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul României considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Cât priveşte situaţia persoanelor care au sãvârşit o faptã de evaziune fiscalã anterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 241/2005 , adicã sub imperiul <>Legii nr. 87/1994 , Guvernul aratã cã nu se poate vorbi de discriminare între aceştia şi cei care au comis o infracţiune similarã sub imperiul noii legi, întrucât, în aplicarea art. 15 din Constituţie, legea penalã mai favorabilã va opera în cazul primei categorii.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. Astfel, textul criticat instituie mãsuri de nepedepsire sau de reducere a pedepselor, în situaţia în care învinuitul sau inculpatul acoperã integral prejudiciul cauzat numai pânã la primul termen de judecatã. În acest mod, referirea la "primul termen de judecatã", prevãzutã în <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 , creeazã premisele unei discriminãri între infractorii care au sãvârşit infracţiuni de evaziune fiscalã sub imperiul vechii legi şi au avut prim termen de înfãţişare şi cei care au fost trimişi în judecatã dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 251/2005 , deşi au sãvârşit infracţiunea sub imperiul legii vechi.
Prin urmare, se aplicã un regim juridic diferenţiat persoanelor care au sãvârşit în acelaşi timp infracţiuni de evaziune fiscalã, deoarece cel care a fost anchetat şi judecat mai operativ, fãrã a avea posibilitatea de a achita prejudiciul în temeiul <>Legii nr. 87/1994 pânã la primul termen de judecatã, nu va putea beneficia de prevederile <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 . În schimb, persoana care nu a fost trimisã în judecatã, nedepãşind primul termen de judecatã, beneficiazã de cauza de nepedepsire dacã achitã prejudiciul.
Totodatã, situaţia inculpatului nu trebuie agravatã de existenţa unui impediment intervenit la nivelul activitãţii organelor de urmãrire penalã, care poate conduce la crearea unei situaţii discriminatorii între persoanele aflate sub dominaţia unui regim juridic identic.
De asemenea, dispoziţiile legale criticate instituie o discriminare între persoanele prevãzute de ipoteza normei pe criteriul averii, fãrã a exista o motivare obiectivã şi rezonabilã.
Nu poate fi însã reţinutã critica referitoare la încãlcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece textul de lege nu cuprinde dispoziţii referitoare la o eventualã aplicare pentru perioada anterioarã intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 241/2005 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern şi de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Curtea constatã cã, deşi, potrivit încheierilor de sesizare, obiectul excepţiei l-ar constitui dispoziţiile <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 , se poate observa cã autorii excepţiei şi-au fundamentat critica numai cu privire la alin. (1) al art. 10 din aceeaşi lege.
Prin urmare, prin restrângere, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate asupra cãruia urmeazã a se pronunţa Curtea Constituţionalã îl constituie dispoziţiile <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au urmãtorul conţinut:
"În cazul sãvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscalã prevãzute de prezenta lege, dacã în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, învinuitul ori inculpatul acoperã integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevãzute de lege pentru fapta sãvârşitã se reduc la jumãtate. Dacã prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pânã la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendã. Dacã prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pânã la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplicã o sancţiune administrativã, care se înregistreazã în cazierul judiciar."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au constituit în numeroase cazuri obiect al controlului exercitat de instanţa de contencios constituţional. Astfel, prin <>Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 . Cu acel prilej s-a reţinut cã, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege organicã infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora. În virtutea acestei prevederi constituţionale, legiuitorul este liber sã aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmeazã sã stabileascã natura juridicã a faptei incriminate, cât şi condiţiile rãspunderii juridice pentru aceastã faptã.
Principiul egalitãţii în drepturi nu implicã tratarea juridicã uniformã a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui regim sancţionator în funcţie de acoperirea prejudiciului cauzat prin infracţiunea sãvârşitã este expresia fireascã a principiului constituţional menţionat, care impune ca la aceleaşi situaţii juridice sã se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic sã fie diferenţiat.
Cât priveşte critica referitoare la încãlcarea principiului aplicãrii legii penale mai favorabile, Curtea a reţinut cã orice lege se aplicã numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, care are efecte şi asupra raporturilor juridice penale sau contravenţionale nãscute anterior intrãrii sale în vigoare.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei menţionate mai sus îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Ciprian George Bratu şi Iuliu Şandor în Dosarul nr. 411/271/2001, de Eugen Mureşan în Dosarul nr. 4.219/271/2000, ambele ale Judecãtoriei Oradea, de Liviu Paul Urugiuc în Dosarul nr. 2.831/271/2006, de Bagya Ferencz şi Corneliu Iuonas în Dosarul nr. 4.680/111/2005 şi de Radu Negruţ şi Daniel Chipe Negruţ în Dosarul nr. 9.050/111/2002 ale Tribunalului Bihor - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 septembrie 2007.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
